RADU GRAŢIAN GHEŢEA, PREŞEDINTELE CEC BANK: "Voi lucra în sistemul bancar cât îmi va permite sănătatea şi voi avea oportunitatea"

Reporter: În ultima perioadă au fost o serie de declaraţii, multe contradictorii, făcute de reprezentanţi ai Guvernului, Parlamentului şi BNR, atât pe marginea inflaţiei, cât şi a ROBOR, dar nu numai. Cum afectează toate aceste discuţii mersul economiei, în general, şi activitatea bancară, în particular?

Radu Graţian Gheţea: Întotdeauna, declaraţiile produc încetiniri ale unor ritmuri de creştere sau ale unor evoluţii, în general. În România, de prea mult timp se întâmplă aceste lucruri şi economia a cam învăţat să se ghideze singură, ceea ce este un lucru de dorit. Ar fi ideal, desigur, să avem mai multă linişte şi mai multă consecvenţă când vorbim de declaraţii şi de lucruri care pot afecta mersul economiei. Aşadar, în România lucrurile nu mai depind foarte mult de declaraţii. Sigur, există şi cazuri în care comentariile de acest gen au avut efecte, iar aici mă refer la discuţiile pe marginea diverselor iniţiative legislative. Din păcate, proiectele de lege, chiar şi cele care au fost adoptate, au avut, până acum, un efect minim asupra consumatorului, dar au efecte asupra evoluţiei creditării, lucru care ar trebui să îngrijoreze pe toată lumea.

Reporter: Jucătorii din sectorul bancar au spus, în mai multe ocazii, că există multă lichiditate în piaţă. Ce facem cu această lichiditate?

Radu Graţian Gheţea: Cred că băncile fac ceea ce trebuie să facă, res­pectiv să ofere clienţilor posibilitatea de finanţare.

Dacă clienţii sunt eligibili, atunci se pune problema de ce nu fac şi accesare de credite. Când vrei să-ţi iei o casă şi, pentru asta, să accesezi un credit, te gândeşţi cât de mult te afectează pe viitor acest pas, iar când apar elemente de incertitudine - cum ar fi că dobânda ar putea să fie limitată -, te mai gândeşti şi tot amâni decizia, lucru care nu este bun, în opinia mea.

Reporter: Acum, potenţialii debitori se uită şi la ROBOR, care a crescut destul de mult, în ultimele luni...

Radu Graţian Gheţea: Când creşte ROBOR, înseamnă că sunt bănci dispuse să plătească mai mult decât au plătit cu o zi înainte. Deci, că lichiditatea nu este atât de mare. Nu trebuie confundată lichiditatea în general cu lichiditatea de moment, cu lichiditatea care se exprimă şi în nivelulul ROBOR, la un anumit moment dat. Trendul ROBOR, într-adevăr, este unul crescător şi acest fapt are legătură cu mai multe elemente decât cu lichiditatea. De exemplu, are legătură cu activitatea privind investiţiile străine pe piaţa de capital. Sigur, sunt şi plăţile impozitelor care se fac de regulă până la 25 ale lunii şi care influenţează, dar este vorba doar de câteva zile şi apoi situaţia revine la cea de dinainte. De aceea, nu este bine să inducem astfel de posibile judecăţi, pe care să le facă consumatorii, pentru că, astfel, nu va mai lua nimeni credite în veci.

Omul care are nevoie de credit trebuie să ştie cum se calculează dobânda, care sunt obligaţiile pe care le presupune un împrumut şi care sunt riscurile pe care şi le asumă. Ar trebui eliminate acele riscuri evidente de la început. Un astfel de risc şi pe care doar persoana respectivă îl poate evalua şi asuma corespunzător este cel legat de evoluţia veniturilor sale pe anii pentru care se împrumută. Faptul că te angajezi să iei un credit este un risc pe care ţi-l iei şi pe care trebuie să îl gestionezi cores­punzător. Desigur că este bine să ai toate informaţiile, să întrebi la mai multe bănci , să vezi cele mai bune condiţii, dar nu să faci pe analistul financiar dacă nu ai pregătirea de specialitate.

De exemplu, unii clienţi sunt mai siguri pe meserie sau în alte domenii meseria respectivă nu mai este cerută. A fost boom-ul cu lohn-ul - dacă ştiai să tragi la maşină, sigur aveai un loc de muncă. Acum s-a cam terminat cu acest domeniu şi toată lumea vrea IT. O să vedeţi că, într-o zi, după ce o să se facă o supra saturaţie de personal calificat, nici domeniul IT nu va mai fi aşa de căutat. La fel, dacă lucrezi la o companie care este în derivă de trei ani şi tu ştii că ai o meserie pentru care nu eşti foarte bine pregătit sau nu este foarte căutată, deja te gândeşţi că îţi cumperi o casă bazându-te pe sursele celorlalţi membri din familie. Acestea sunt ris­curile care trebuie evaluate. Dacă, în plus, mă întreb şi cum ce o să fie peste opt ani cu ROBOR-ul, atunci nu voi mai şti ce să fac. Noi, la bancă, facem ceea ce se numeşte teste de stres. În cadrul acestora luăm portofoliul de credite şi vedem ce s-ar putea întâmpla dacă scad salariile cu 20%, ce se întâmplă dacă inflaţia trece la 10%, dacă piaţă de real estate scade cu 5%. Acest lucru îl facem lunar şi analizăm care sunt influenţele asupra portofoliului nos­tru. Nu poţi să îi ceri unui om să facă această analiză, pentru că l-ai terminat, nu va mai accesa deloc creditul.

Reporter: Dar tot vorbim de educaţie financiară şi de faptul că oamenii trebuie să analizeze toate riscurile unui credit, iar unul dintre riscuri este reprezentat de dobândă...

Radu Graţian Gheţea: Referitor la educaţia financiară, consumatorii ar trebui să ia în considerare elementele de bază, iar unul dintre aces­tea, după ce clienţii au învăţat ce înseamnă dobânda şi comisionul, este să încerce să evalueze singuri - nu 100%, dar pe cât se poate - viitorul pe perioada pentru care au luat creditul. Să vadă dacă mai sunt în situaţia de acum, dacă vor mai avea un job sigur, dacă vor mai putea să facă noaptea taximetrie etc. Astfel de judecăţi aş recomanda eu să facă cei care se împrumută la bancă.

Reporter: Ce ne puteţi spune des­pre evoluţia sistemului bancar?

Radu Graţian Gheţea: Părerea mea este că mergem pe un trend cres­cător, nu la nivelul aşteptărilor şi nu la nivelul în care să acoperim acea diferenţă enormă care există între nivelul de intermediere financiară din România - 27% - şi media europeană - 47%. Această prăpastie nu se poate acoperi foarte uşor, însă trebuie văzut şi care este tradiţia noastră în domeniu, structura pe care o avem, deşi ideal este să ne ducem şi noi cât mai aproape de europeni.

Reporter: Spuneţi că mergem pe un trend crescător, dar nu la nivelul aşteptărilor. Ce ne opreşte să fim mai buni?

Radu Graţian Gheţea: În domeniul creditării, care este motorul, părerea mea este că lipsa de predictibilitate în ceea ce priveşte normele, regulile, legile deja începe să îşi arate roadele. Dau exemplul cel mai concret - Legea dării în plată -, care a avut ca efect - la un moment dat, pe fondul dezbaterilor şi perspectivelor, faptul că băncile au înăsprit condiţiile de creditare. Atunci, clientul a stat să se mai gândească, iar, între timp, piaţa imobiliară a mai crescut în oraşe ca Bucureşti, Cluj, Timişoara şi când omul s-a dus iar la bancă a văzut că nici nu se mai califică. Aşadar, legea nu a făcut altceva decât să producă o stagnare a creditării. Într-adevăr, a rezolvat nişte cazuri sociale, pentru care comunitatea bancară, respectiv Asociaţia Română a Băncilor, a spus mereu că trebuie să existe o lege care să statueze clar că, pentru cazuri sociale, trebuie găsite soluţii.

Al doilea element la care doresc să mă refer cred că este legat de unele opinii. Luăm un ziar şi vedem că vine criza, apoi luăm un alt ziar şi vedem că se mai amână criza. Din păcate, atât din lipsă de educaţie financiară şi de experienţă, dar şi din naivitate, foarte mulţi sunt tentaţi ca atunci când văd în presă astfel de informaţii contradictorii să nu analizeze, să nu vadă care este credibilitatea vocilor respective şi să amâne la nesfârşit laurea unei decizii cu privire la achiziţionarea unei case, a unei maşini etc.

Vă reamintesc că au fost perioade când dobânzile erau de 15%-20%-30% şi tot au fost făcute credite şi a existat activitate. De curând, au fost situaţi în care dobânzile au fost foarte jos şi, cu toate acestea, în continuare lumea a aşteptat să se ducă şi mai jos. S-au pierdut oportunităţi.

Reporter: În acest context, cum apreciaţi proiectul de lege care prevede plafonarea dobânzilor la 18% la creditele de consum şi la de două ori şi jumătate mai mult decât dobânda-cheie pentru împrumuturile ipotecare, ţinând cont că, acum, dobânzile bancare sunt oricum mai mici decât aceste niveluri?

Radu Graţian Gheţea: Eu cred că, cel puţin în acest moment, o astfel de plafonare a dobânzilor nu face altceva decât să inducă ideea, la un moment dat, că ceea ce este acum în piaţă este cam ieftin faţă de plafoanele impuse prin iniţiativa legislativă. Eu cred că ar trebui ca, pe probleme economice, să ne uităm la ceea ce comentează economiştii, bancherii, iar pe probleme tehnice, să vedem ce comentează inginerii sau tehnicienii etc. La noi s-au cam amestecat ideile şi toată lumea vorbeşte despre toate.

Reporter: Rămânând în zona dobânzilor, de ce nu au crescut şi dobânzile la depozite, odată ce ROBOR se majorează în fiecare zi?

Radu Graţian Gheţea: Băncile care au nevoie de lichiditate vor creşte dobânzile la depozite indiferent că a crescut sau a scăzut ROBOR. În general, există o întârziere de 3-6 luni de la creşterea ROBOR până când începe să se vadă o influenţă asupra dobânzilor la depozite în întregul sistem bancar.

Reporter: Sistemul nostru bancar se consolidează. La ce fuziuni/achiziţii noi să ne aşteptăm în acest an?

Radu Graţian Gheţea: Asistăm la unele schimbări de structră a sistemului, dar nu cred că vom avea intrări noi, ci doar consolidări, iar atât timp cât piaţa este acoperită de servicii bancare, nu trebuie să ne sperie acest lucru. Cozile de la bănci vor dispărea tot mai mult pentru că intră era digitală cu facilităţile ei şi, încet-încet, băncile vor fi decongestioante de public.

Reporter: Cum a încheiat CEC Bank anul trecut?

Radu Graţian Gheţea: CEC Bank a înregistrat un profit brut de 222,7 milioane de lei, în 2017. Soldul creditelor a crescut cu 9,7% per total, res­pectiv cu circa 12% la persoanele fizice şi cu aproximativ 9% la persoanele juridice. Depozitele au crescut cu 4,2% şi avem un total al bilanţului de 31,7 miliarde lei, cu 12,4% mai mult decât în anul precedent. Cifrele sunt puţin mai mari decât cele înregis­trate pe sistem, dar în linie cu ceea ce am făcut noi în ultimii ani. Avem proiecte în derulare în ceea ce priveşte digitalizarea şi penetrarea mai accentuată în zona rurală. Suntem deja prezenţi cu 481 de unităţi la ţară şi dorim să ne extindem activitatea, însă nu prin deschiderea unor noi agenţii CEC Bank. Vom folosi unităţile existente ca hub-uri.. Cu mijloacele moderne de transport şi de transport de informaţie ne vom deplasa în zonele rurale, astfel încât să ne facem simţită şi mai mult prezenţa la ţară.

Reporter: De câţiva ani există dis­cuţii pe marginea schimbării conducerii CEC Bank. Care este situaţia actuală?

Radu Graţian Gheţea: De câteva luni a apărut ştirea că BNR îi prelungeşte mandatul lui Gheţea. BNR nu îmi prelungeşte mandatul decât dacă acţionarul (n.r. Ministerul Finanţelor Publice) cere acest lucru. Strict juridic, contractul pe care îl am acum expiră cam peste un an. Sigur, orice contract poate fi întrerupt, nu intrăm în detalii cu ce consecinţe. S-au încercat tot felul de variante, asupra cărora nu revin, însă doresc să precizez altceva - banca are, în acest moment, un statut în care conducerea este asigurată de un consiliu de administraţie al cărui preşedinte este şi preşedinte executiv. În conformitate cu legea, această situaţie poate exista doar dacă BNR dă un aviz favorabil pentru acest lucru. Din martie 2015, nu s-a decis încă o formulă precisă cum o să funcţioneze această banca - în sistem unitar, în sis­tem unitar splitat sau dualist. Întrucât acţionarul are posibilitatea legală, a cerut aviz la BNR să funcţioneze aşa cum este acum, respectiv preşedintele CA este şi preşedinte executiv. MFP a cerut aviz de mai multe ori şi s-a prelungit această situaţie de guvernanţă, nu mandatul lui Gheţea. Dacă se schimbă statutul CEC Bank, atunci Gheţea trebuie să renunţe automat la una din funcţii.

Reporter: Am citit inclusiv informaţia potrivit căreia, conform contractului, în locul dumneavoastră nu poate veni decât Enache Jiru, altfel nu puteţi pleca. Este adevărat?

Radu Graţian Gheţea: Este o interpretare. Sunt interpretări avocăţeşti.

Reporter: Dumneavoastră vă mai doriţi un nou mandat la CEC Bank?

Radu Graţian Gheţea: Dacă tot a declarat, zilele trecute, domnul Guvernator Mugur Isărescu faptul că pe dansul nu îl mai interesează un alt mandat la BNR, eu pot spune că, atât timp cât Minsiterul Finanţelor va mai avea nevoie de serviciile mele, nu o să preget să lucrez. Dacă sănătatea îmi va permite, voi fi activ indiferent dacă la CEC Bank sau la o altă bancă din sistem. Sunt o persoană activă şi am avut un noroc dublu, care se întâlneşte foarte rar, zic eu. Am avut ocazia să particip la crearea unei bănci - Alpha Bank -, unde am intrat ca vicepreşedinte când erau ca funcţionari un vicepreşedinte grec, o secretară şi un şofer. Am plecat după 13 ani şi la CEC am venit în situaţia în care banca era după o privatizare oprită şi trebuia să se facă ceva. Am propus o strategie care s-a dovedit a fi o soluţie bună şi am reuşit să coagulez o echipă de oameni care să se înroleze la acest proiect extraordinar.

Reporter: V-ar încânta ideea să fiţi Guvernator BNR?

Radu Graţian Gheţea: Eu am spus de mai multe ori că există o mare diferenţă între meseria de bancher central şi meseria de bancher comercial. Sunt meserii diferite şi nu mai sunt la o vârstă la care să am timp să învăţ şi să o iau de la capăt.

Reporter: La unsprezece ani de activitate a CEC Bank ca bancă comercială, vă voi întreba unde vă vedeţi peste următorii zece ani?

Radu Graţian Gheţea: Într-adevăr, sunt zece ani de când s-a lansat acest proiect care s-a numit transformarea Casei de Economii în bancă comercială, cu un program puternic de rebranding, cu schimbarea imaginii atât în exteriorul băncii şi cu o serie întreagă de schimbări structurale şi în interior. Eu am 46 de ani de activitate şi nu pot întinde limitele la nesfârşit, aşa că ceea ce pot spune este că sper ca peste zece ani CEC Bank să fie condusă de o echipă la fel de competitivă cum este cea actuală, o echipa care să aibă în vizor, în special, binele băncii. Personal, probabil că o să mă duc în continuare la pescuit, ceea ce fac şi acum, şi sper să fiu încă o persoană activă şi din punct de vedere profesional.

Reporter: Vă mulţumesc!