Radu Puiu, XTB: "Investitorii români în fonduri tranzacţionate la bursă au preferat obligaţiunile şi companiile AI"

Fondurile tranzacţionate la bursă (ETF) pot fi o bună poartă de intrare pe piaţa bursieră pentru noii investitori, rămânând prima opţiune chiar şi pentru cei cu mai multă experienţă. Aceste instrumente sunt accesibile din punct de vedere al preţurilor, dar şi al facilităţii de cumpărare. Totodată, de obicei, au un risc mai mic decât acţiunile individuale deoarece un singur fond deţine o colecţie diversificată de investiţii.

Potrivit lui Radu Puiu, analist financiar al XTB România, casă de brokeraj pe burse internaţionale, una dintre modalităţile utilizate frecvent de investitorii începători este de a cumpăra ETF-uri care urmăresc indici de piaţă largi, cum ar fi S&P 500. În acest fel, investiţiile se fac în unele dintre cele mai mari companii, cu scopul de a obţine randamente pe termen lung. Alţi factori care trebuie luaţi în considerare includ riscul şi rata de cheltuieli a fondului, reprezentând suma care trebuie plătită în fiecare an sub formă de comisioane pentru a deţine fondul. Cu cât rata de cheltuieli este mai mică, cu atât mai puţin va afecta randamentele investitorilor.

"În contextul unor plasamente pe termen lung, simplitatea şi puterea unui fond indexat pe o piaţă largă, la comisioane reduse, cum ar fi un fond care urmăreşte indicele S&P 500, sunt greu de depăşit. Acesta urmăreşte să ofere randamente care să se alinieze cât mai fidel celor oferite de indice", punctează Radu Puiu.

Există mai multe tipuri de ETF-uri care pot oferi expunere la diferite active şi pieţe: de acţiuni, de obligaţiuni, specializate, sustenabile, de mărfuri.

Chiar dacă ETF-urile oferă o expunere diversificată, ceea ce minimizează riscul, sunt totuşi important de analizat deţinerile unui fond înainte de a investi. Potrivit analistului XTB România, din fericire, majoritatea ETF-urilor sunt produse foarte transparente, care oferă informaţii detaliate despre deţineri.

Având în vedere popularitatea la nivel global, aceasta s-a transpus şi pe plan local, motiv pentru care vom vedea care au fost top zece cele mai tranzacţionate ETF-uri de la XTB România din punct de vedere al volumului în primele opt luni ale acestui an.

Primul loc este deţinut de iShares USD Treasury Bond 1-3yr UCITS (Acc USD), care urmăreşte indicele ICE US Treasury 1-3 ani, compus din obligaţiunile guvernamentale denominate în dolari americani emise de Trezoreria SUA, cu o perioadă până la scadenţă cuprinsă în intervalul 1-3 ani. Veniturile din dobânzi (cupoane) din ETF sunt acumulate şi reinvestite în acelaşi instrument. Deşi ar putea părea surprinzător, alegerea investitorilor vine pe fondul unui mediu de dobânzi ridicate peste Ocean.

"În prezent, ca urmare a strângerii curbei randamentelor, există o diferenţă foarte mică în cumpărarea de obligaţiuni cu maturităţi de 6 luni, 12 luni, 3 ani sau 5 ani. Atunci când lucrurile sunt normale, randamentele obligaţiunilor tind să crească, pe măsură ce scadenţele devin mai lungi. Însă nu este cazul în prezent, cu o curbă de randament inversată, în care obligaţiunile pe termen scurt au un randament de 5,5%, iar cele pe termen lung de numai 4,4%. În plus, anul viitor este deja aşteptat să aducă primele reduceri de dobândă, motiv pentru care prima pentru randamentele pe termen scurt este mai ridicată", subliniază Radu Puiu.

În iulie, principala naraţiune a fost în jurul unei aterizări economice uşoare, evitând recesiunea, şi cu o inflaţie în continuă scădere. În luna august, acest lucru s-a schimbat puţin, cu "o revenire a randamentelor" şi temeri tot mai mari că ritmul de creştere va rămâne pesteaşteptări, cu rate mai mari ale dobânzilor, pentru mai mult timp.

La nivel global, fluxurile de venituri fixe au încetinit de la 32,1 miliarde de dolari la 22,3 miliarde de dolari. Chiar şi aceste achiziţii au fost axate pe defensivă, ETF-urile de obligaţiuni guvernamentale reprezentând 18,5 miliarde de dolari, adică 83% din total, cu mult peste media lunilor mai-iulie, de 46%.

Potrivit analistului XTB România, având în vedere starea actuală a pieţei, nu este de mirare faptul că topul este completat de un alt ETF care oferă expunere pe obligaţiuni. Este vorba despre iShares EUR High Yield Corp Bond UCITS (Dist EUR) care urmăreşte indicele iBoxx® EUR Liquid High Yield. Acesta este format din cele mai mari şi mai lichide obligaţiuni corporative denominate în euro, cu rating sub nivelul investiţional. Veniturile din dobânzi (cupoane) din ETF sunt distribuite semestrial investitorilor. De la începutul anului, a livrat un randament de 6,87%, sub cel al altor instrumente precum indicii bursieri, dar unul respectabil având în vedere nivelul de risc mai redus al titlurilor de stat.

WisdomTree Artificial Intell Ucits (Acc USD) reprezintă instrumentul care s-a aflat pe al doilea loc în rândul preferinţelor românilor. ETF-ul urmăreşte indicele Nasdaq CTA Artificial Intelligence, care oferă expunere pe un mix de companii de inteligenţă artificială (AI). Dividendele din ETF sunt acumulate şi reinvestite în ETF. Nu este niciun secret faptul că boom-ul tehnologiilor de inteligenţă artificială a reprezentat unul dintre subiectele anului, întregul sector tehnologic beneficiind de interesul pentru noile descoperiri din AI. Instrumentul a oferit un randament, de la începutul anului, de 33,61%, superior unor indici majori din SUA precum Nasdaq (28,69%) sau S&P 500 (14,66).

În acest context, investitorii în ETF-uri de tehnologie s-au bucurat de un nou impuls în 2023, după ce au suferit o pierdere medie de 38,5% în 2022, comparativ cu pierderea de 19,4% a pieţei bursiere în ansamblu în acel an. Câştigurile înregistrate în 2023 au echilibrat performanţa lor pentru perioada de urmărire de 12 luni, care s-a încheiat la 12 septembrie. În această perioadă, ETF-urile tehnologice au avut un randament de 10,8%, în timp ce piaţa în ansamblu a câştigat 9,7%.

Podiumul este completat de ETF-ul SPDR S&P Euro Dividend Aristocrats UCITS (Dist EUR), care se bazează pe indicele S&P Euro High Yield Dividend Aristocrats S&P. Acesta este conceput pentru a măsura performanţa celor 40 de companii din zona euro, cu cel mai mare randament al dividendelor, din cadrul indicelui S&P Europe Broad Market Index (BMI). El este determinat în conformitate cu metodologia indicelui, care presupune o politică de menţinere stabilă sau creştere a dividendelor pentru o perioadă minimă de 10 ani consecutivi. Acest instrument este o alternativă pentru investitorii care doresc un flux de numerar constant, provenit din dividende, în contextul în care acestea sunt distribuite din natura instrumentului.

Pe a patra poziţie se plasează SPDR MSCI USA Small Cap Value Weighted UCITS (Acc EUR), care urmăreşte indicele MSCI USA Small Cap Value Weighted, oferind expunere la acţiuni americane cu capitalizare mică, ponderate în funcţie de patru criterii fundamentale: vânzări, profituri, câştiguri în numerar şi valoare contabilă. Dividendele din ETF sunt acumulate şi reinvestite în ETF. De la începutul anului şi până în prezent, randamentul acestui ETF a fost de 7,44%.

Locurile cinci şi şase sunt ocupate de două ETF-uri care pot fi considerate complementare pentru o strategie populară în rândul investitorilor. iShares Core MSCI EM IMI UCITS (Acc Eur) urmăreşte indicele MSCI Emerging Markets Investable Market (IMI), care investeşte în acţiunile de pe pieţele emergente din întreaga lume. Pe de altă parte, iShares Core MSCI World UCITS (Acc USD) urmăreşte evoluţia indicelui MSCI World, care urmează acţiunile din 23 de ţări dezvoltate din întreaga lume. Dividendele oferite de cele două ETF-uri sunt acumulate şi reinvestite în ETF. Investiţia în cele două instrumente poate oferi o expunere pe pieţa de capital globală, fiind o metodă populară de a investi în economiile internaţionale.

A şaptea poziţie, deţinută de iShares Nasdaq US Biotechnology UCITS (Acc EUR), urmăreşte indicele Nasdaq Biotechnology. Acesta oferă expunere asupra companiilor cotate în Nasdaq a căror activitate principală este cercetarea biomedicală pentru a dezvolta noi tratamente. Dividendele din ETF sunt acumulate şi reinvestite.

Pe locul opt se află iShares MSCI China UCITS (Acc USD), care urmăreşte indicele MSCI China, compus din cele mai mari şi lichide acţiuni din această ţară. Dividendele din ETF sunt acumulate şi reinvestite în ETF.

Această dinamică vine în contextul unui impuls al Beijingului de a injecta bani pe pieţele de acţiuni chinezeşti, care pare să fi provocat o creştere a investiţiilor. Astfel, China a reprezentat aproape o treime din fluxurile globale de fonduri tranzacţionate la bursă în luna august.

Conform datelor BlackRock, ETF-urile de acţiuni axate pe China au înregistrat intrări nete record, de 20,6 miliarde de dolari în august, de două ori şi jumătate mai mult decât în iulie. Acestea au depăşit cele 11,1 miliarde de dolari obţinute de ETF-urile axate pe acţiuni americane. Toţi banii intraţi au provenit de la fonduri cotate în Asia-Pacific, inclusiv în China, investitorii americani şi europeni retrăgând de fapt bani.

Popularitatea acestor instrumente a coincis cu introducerea mai multor măsuri oficiale de stimulare a pieţei bursiere chineze. Totuşi, tendinţa din România este în contrast cu dinamica investitorilor din afara Asiei, aspect care poate părea surprinzător. Astfel, cererea de ETF-uri chinezeşti din partea investitorilor străini a fost inexistentă, cu ieşiri nete de 1 miliard de dolari din martie, pe fondul unei creşteri economice slabe în China şi ale unor tensiuni geopolitice în creştere.

Penultima poziţie a clasamentului este ocupată de iShares Core DAX UCITS (Acc EUR), care urmăreşte performanţa indicelui german DAX, compus din cele mai mari şi mai tranzacţionate 40 de companii germane listate pe segmentul Prime Standard al Bursei de Valori din Frankfurt. Dividendele din ETF sunt acumulate şi reinvestite în ETF. Această alegere nu este o surpriză, investitorii români fiind atraşi de companiile din Germania din mai multe motive, precum biasul de proximitate (investitorii sunt dispuşi să investească în pieţe mai apropiate din punct de vedere geografic) sau faptul că Germania este principalul partener comercial al României.

La nivel global, cererea pentru ETF-uri de toate tipurile a fost redusă în august, cu intrări nete totale care au scăzut la 65,3 miliarde de dolari, de la 90,1 miliarde de dolari în iulie. Asta în pofida unui salt de 13 miliarde de dolari în cumpărarea de ETF-uri de acţiuni chinezeşti, arată cifrele BlackRock. Fluxurile atât în acţiuni, cât şi în titluri cu venit fix au încetinit, în timp ce ETF-urile de mărfuri au înregistrat încă o lună de ieşiri, impulsionate de aur, continuând o tendinţă recentă.

Nimic nu pare însă să poată opri ascensiunea ETF-urilor de acţiuni axate pe tehnologie, întrucât acestea au aspirat încă 12,2 miliarde de dolari în august.

Cu intrări cumulate de 33 de miliarde de dolari în YTD, fluxurile din sectorul tehnologic au depăşit deja cele 26 de miliarde de dolari adăugate pe parcursul anului 2022, sectorul fiind pe cale să rămână cel mai popular pentru al cincilea an consecutiv.

Se preconizează că activele globale investite în ETF-uri vor creşte cu 50%, ajungând la 15.000 de miliarde de dolari în doar cinci ani, Germania fiind una dintre ţările cu cea mai rapidă creştere.