Radu Puiu, XTB: Temperaturile extreme pun pe jar industriile

Cu toate că, în timpul lunilor de iarnă, vremea rece afectează vânzările din retail sau alte activităţi economice, sunt avansate tot mai multe dovezi potrivit cărora valurile de căldură din timpul verii au, de asemenea, un impact important asupra industriilor, iar urmările se înmulţesc pe măsură ce mercurul din termometre creşte, arată Radu Puiu, analist financiar în cadrul XTB România.

Vara anului 2024 se anunţă a fi caniculară, iar această avertizare vine după ce 2023 a fost considerat cel mai cald an din istorie. Cu alte cuvinte, investitorii ar putea avea în vedere faptul că, deşi căldura extremă poate pune în pericol sănătatea oamenilor, aceasta afectează şi economia. De asemenea, deşi impactul nu este unul imediat, cel mai probabil, modificările climatice vin cu un cost şi pentru companii.

Temperaturile medii sunt în creştere, la fel şi frecvenţa, durata şi intensitatea căldurii extreme. Aceste atribute pun în dificultate multe industrii, deoarece provoacă un grad de disconfort ridicat, munca în aer liber periculoasă, "încetinind" mare parte din etapele importante ale economiei.

În linii mari, canicula poate duce la mai multe accidente la locul de muncă. De asemenea, poate creşte costurile asistenţei medicale, poate suprasolicita reţeaua electrică, poate reduce randamentul culturilor şi, în ultimă instanţă, poate reduce producţia economică globală.

După un val de căldură extremă, economia poate reveni la nivelul său normal de productivitate, dar adesea, industriile nu reuşesc să recupereze pierderile înregistrate în perioada caniculară.

Pierderile economice masive cauzate de temperaturile sufocante generate de schimbările climatice nu reprezintă o problemă nouă, ce este proiectată pentru viitorul îndepărtat. Un studiu Dartmouth publicat în data de 28 octombrie în revista Science Advances a constatat că valurile de căldură mai severe rezultate din încălzirea globală au costat deja economia mondială mii de miliarde de dolari de la începutul anilor 1990 - naţiunile cele mai sărace din lume şi cele care emit cel mai puţin carbon suferind cel mai mult.

În acelaşi timp, studiul realizat în 2022 de cercetătorii Christopher W. Callahan de la Universitatea Stanford şi Justin S. Mankin de la Dartmouth College a măsurat impactul căldurii extreme. Aceştia au ajuns la concluzia potrivit căreia pierderile cumulate din 1992 până în 2013 din cauza căldurii extreme se situează, probabil, între 16.000 şi 50.000 de miliarde de dolari la nivel mondial. Impactul este cel mai semnificativ în regiunile tropicale calde, care tind să aibă venituri mai mici.

Potrivit cercetării, modelele climatice şi cercetările anterioare au inclus valurile de căldură printre alte fenomene extreme rezultate din schimbările climatice, cum ar fi inundaţiile mai frecvente şi furtunile mai intense.

Dar valurile de căldură au un efect unic. Acestea apar la intervale de timp mai scurte decât secetele, iar temperaturile din cele mai fierbinţi zile ale anului ar trebui să crească mult mai rapid decât temperatura medie globală, pe măsură ce activitatea umană continuă să contribuie la schimbările climatice.

Rezultatele studiului subliniază, de asemenea, problemele legate de justiţia şi inegalitatea climatică. Costurile căldurii extreme precum şi cheltuielile de adaptare au fost şi vor fi suportate în mod disproporţionat de cel mai puţin dezvoltate naţiuni ale lumii, statele de la Tropice şi din Sudul Global. Majoritatea acestor ţări au contribuit cel mai puţin la schimbările climatice.

Cercetătorii au constatat că, în timp ce pierderile economice cauzate de fenomenele de căldură extremă au reprezentat în medie 1,5% din produsul intern brut pe cap de locuitor pentru cele mai bogate regiuni ale lumii, regiunile cu venituri reduse au suferit o pierdere de 6,7% din PIB-ul pe cap de locuitor.

În plus, studiul a arătat că, până la un anumit punct, regiunile bogate din Europa şi America de Nord, care se numără printre cei mai mari emitenţi de carbon din lume, ar putea, teoretic, să beneficieze din punct de vedere economic de perioade cu zile mai calde. Economiile altor "poluatori majori", precum China şi India, ar fi afectate de o intensitate mai mare a fenomenelor de căldură extremă, având în vedere temperaturile specifice.

Riscurile cu care se confruntă industriile şi economiile din cauza condiţiilor meteorologice extreme nu vor dispărea prea curând. Şi, deşi valurile de căldură sunt diferite de dezastrele naturale precum incendiile de vegetaţie şi uraganele, acestea nu sunt mai puţin dăunătoare pentru sănătatea şi productivitatea economică.

Conform datelor Agenţiei pentru Protecţia Mediului (EPA), verile au devenit, într-adevăr, din ce în ce mai lungi şi mai calde. Sezonul canicular a crescut constant în ultimele decenii, de la o medie de 53,5 zile în anii 2000 la 68,5 zile în anii 2010 şi 72,7 zile în anii 2020. Potrivit EPA, valurile de căldură sunt înregistrate mai des decât în trecut şi produc temperaturi mai ridicate, exacerbând riscurile umane şi economice.

În aprilie 2024, căldura extremă a "lovit" Asia de Sud şi de Sud-Est, afectând ţări precum India, Filipine, Bangladesh, Indonezia, Malaezia şi Myanmar. Aceste episoade caniculare au influenţat semnificativ unele dintre cele mai dense populate regiuni ale lumii, având un impact puternic asupra sănătăţii, economiei şi educaţiei.

În mai şi iunie, zeci de milioane de oameni s-au confruntat cu temperaturi periculoase. India a înregistrat cel mai lung val de căldură din istorie, începând cu jumătatea lunii mai. În nordul Indiei, temperaturile au depăşit 45 de grade Celsius, în unele zone depăşind chiar 50 de grade Celsius.

Căldura extremă este influenţată atât de factori locali, cât şi de factori globali. La nivel local, reducerea vegetaţiei şi a umidităţii solului contribuie la creşterea temperaturilor. Zonele urbane, cu suprafeţele lor de beton şi asfalt, reţin căldura, creând ceea ce este cunoscut sub numele de efect de insulă de căldură urbană.