În ciuda faptului că o parte a presei continuă să ţină steagul sus în lupta oarbă cu politicienii şi oamenii de afaceri corupţi, articolele de investigaţie tind să-şi piardă interesul pentru public, din cauza lipsei de ecou în jus-tiţie. Aceasta este concluzia primelor dezbateri din cadrul "Săptămînii de liberă exprimare". La discuţiile de ieri au participat magistraţi, ziarişti şi reprezentanţi ai unor ONG-uri care militează pentru înlăturarea cenzurii.
Ştefan Cîrlea, reprezentantul Centrului Român pentru Jurnalism de Investigaţie, susţine că diminuarea spaţiului pentru dezvăluiri ale unor fapte de corupţie este resimţită mai puternic în presa locală. "Articolele nu primesc acolo nici un răspuns din partea justiţiei", spune Ştefan Cîrlea, adăugînd că "există sute de exemple de politicieni şi oameni de afaceri etichetaţi drept mafioţi, despre care s-au făcut sesizări în presă, fără ca Poliţia să deschidă vreo anchetă".
Oamenii legii, la rîndul lor, îşi apără poziţia, sub pretextul că "nu pot aborda un articol, altfel decît o face un cititor obişnuit". Reprezentanţii Asociaţiei Magistraţilor din România susţin că justiţia nu are puterea să sprijine presa, oferindu-i un cadru independent, deoarece magistraţii, la rîndul lor, nu beneficiază de acesta. Magistraţii recunosc că mulţi dintre ei sînt menţinuţi în sistemul juridic pentru cazurile în care vor fi necesari persoanelor influente. Cei care şi-au păstrat verticalitatea "se bucură" de presiuni, ameninţări şi transferuri către alte departamente, pentru "optimizarea activităţii".
Privind situaţia din această perspectivă, am putea spune că cei vizaţi de articolele de investigaţie pot răsufla uşuraţi, întrucît şi ultimul duşman - jurnalistul, bate în retragere. Însă, contrar unor aparenţe de moment, este foarte greu de crezut că ochiul presei îi va ierta, atît timp cît încă mai încercăm să devenim un stat european.