Ramona Ivan, BCR: Ne propunem o cotă de piaţă de 40%, anul acesta

Reporter: În opinia dumneavoas-tră, care credeţi că sunt principalele probleme cu care se confruntă ţara noastră, privind absorbţia fondurilor europene?

Ramona Ivan: În primul rând, este vorba despre eficienţă. Din păcate, în ultimii ani suntem per ansamblu, ca şi ţară, destul de puţin eficienţi. Discutăm foarte mult despre fondurile europene, ajungem la nişte concluzii, şi aceste discuţii creează o anumită birocraţie şi o lipsă de eficienţă. De asemenea, lipsa de eficienţă se traduce prin amânări de licitaţii pentru proiectele deschise, prin faptul că este foarte greu să îţi gândeşti o strategie de dezvoltare, ca şi bancă care vrei să ajuţi absorbţia şi eşti interesat să vezi că adevărata economie se mişcă. Este foarte greu să îţi faci un anumit plan chiar şi pe termen de un an, dacă datele problemei se schimbă. Dacă trendul este exact ca în anii trecuţi o să vedem că dis-cutăm mult şi facem foarte puţin. O altă problemă este şi lipsa de interes a celor care se ocupă, în România, de problema fondurilor europene. Dacă există interes la nivel de top, adică interesul declarativ al celor din fruntea autorităţilor, mai jos, din punctul meu de vedere, lumea se mişcă foarte greu, fiindcă poate există anumite nemulţumiri. De asemenea, foarte multe lucruri ţin de timpul lung de analiză a cererilor de finanţare. Exis-tă proiecte care au fost selectate de autorităţi în 2009. Dacă după doi ani de zile de când au fost aprobate mai caută cineva soluţii, părerea mea este că încă nu se face ce trebuie. Cu alte cuvinte, în privinţa proiectelor care aveau anumite termene să înceapă implementarea şi nu s-a făcut acest lucru, autorităţile de management ar trebui să ia anumite măsuri mai prompte. Există situaţii în care beneficiarii se duc şi solicită noi termene pentru implementare şi întâlnesc toată bunăvoinţa autorităţilor, care le prelungesc acest termen. Pentru ca România să nu piardă banii europeni, autorităţile ar trebui să fie mult mai ferme pentru a vedea cine a început implementarea şi nu a realizat-o. Dacă acest lucru s-ar rezolva, ar putea să fie lansate noi licitaţii de proiecte pentru zonele unde banii s-au epuizat şi unde există în continuare cereri.

Reporter: Ce soluţii aţi propune la problemele enumerate?

Ramona Ivan: Autorităţile de management ar trebui să se mişte mult mai repede, să ia deciziile mult mai repede. Ar trebui rezolvate şi aspectele care ţin de autorităţi. Nu este posibil ca o solicitare de plată, pentru un proiect care merge bine, să se onoreze într-un timp mai mare, decât cel reglementat. Am observat, că în acest an şi chiar şi în ultima parte a anului 2010, există o mai mare deschidere dinspre autorităţi spre sis-temul bancar. Există foarte mult dialog şi de fiecare dată ni se răspunde. Intenţiile există nu doar declarativ, dar sunt anumite lucruri care vin din urmă şi nu sunt rezolvate.

Reporter: Care credeţi că va fi gradul de absorbţie până în 2013? Vom reuşi să atragem mai mulţi bani pentru a-i folosi în mod real?

Ramona Ivan: În ceea ce îi priveşte pe beneficiarii privaţi sunt convinsă că o să folosească banii, poate toţi sau aproape toţi. În ceea ce priveşte sectorul public, comparativ cu ce a fost până acum, cred că cel puţin în sectorul mediului, al transporturilor o să crească foarte mult absorbţia, dar nu o să se poate vorbi despre o absorbţie integrală, cel puţin nu la transporturi. În sectorul mediului nu stăm rău ca ţară, avem foarte multe contracte semnate, depuse, aprobate.

Reporter: Care sunt acele domenii unde s-au epuizat fondurile europene?

Ramona Ivan: În primul rând în cadrul Programului Operaţional de Creştere a Competitivităţii Economice nu mai sunt fonduri pentu inves-tiţii productive, pe majoritatea măsurilor din cadrul axei II - Cercetare, dezvoltare, inovare - valorificarea resurselor regenerabile de energie. În cadrul Programului Operaţional Regional nu mai există fonduri pentru măsurile care vizează sprijinirea dezvoltării microîntreprinderilor, dezvoltarea infrastructurii de turism.

Reporter: Pe care segmente mai există bani pentru finanţarea proiectelor?

Ramona Ivan: Anul acesta mai pot fi depuse proiecte în cadrul PNDR, POS Creşterea Competitivităţii Economice, POS Transport şi respectiv POS Mediu.

Reporter: Câte proiecte a co-finanţat BCR anul trecut şi care este valoarea lor?

Ramona Ivan: Ca număr, am crescut cu 55-56% faţă de 2009, iar ca valoare am urcat cu aproximativ 25% faţă de 2009. Este vorba de peste 200 de proiecte co-finanţate, anul trecut, şi ca valoare este o creştere foarte mare.

Reporter: Pentru anul acesta ce planuri aveţi?

Ramona Ivan: Noi suntem foarte ambiţioşi. Am luat în calcul cam cât la sută din clienţii care vin la BCR au nevoie de co-finanţare şi am zis că vrem să avem o cotă de piaţă de 40%. Ne-am propus să creştem foarte mult.

Ramona Ivan: Noi considerăm că 40% din orice se deschide în România trebuie fie proiect co-finanţat prin BCR.

Reporter: În acest sens, ce produse oferiţi clienţilor pentru co-finanţare?

Ramona Ivan: Avem mai multe produse care sunt gândite ca pachet. Ne uităm şi la ce au mai mult nevoie clienţii. Avem un produs, prin care putem să îi spunem clientului, cu un minim de informaţii, în ce măsură proiectul său are şanse să fie finanţat: respectiv < 48h pre-analiză >. Practic, printr-o evaluare rapidă putem să oferim clientului un răspuns într-un timp foarte scurt, dacă proiectul său este eligibil şi bancabil, având în vedere că prima problemă pentru întreprinzători este timpul de răspuns. De asemenea, am căutat să găsim variante alternative de finanţare, prin care să le oferim clienţilor finanţări externe, care să fie compatibile cu fondurile europene. Avem cel puţin 150 de proiecte, care anul trecut au fost co-finanţate prin împrumutul de la Banca Europeană de Investiţii. La nivel strategic al băncii, am decis că avantajul pe care noi îl avem prin această finanţare de la BEI să îl transferăm aproape în totalitate către client. BCR are la dispoziţie ca surse de co-finanţare şi fondurile provenite din acordurile băncii noastre cu BERD - împrumutul pentru IMM şi IFC- Agribusiness.

Reporter: În 2010, din ce domenii au fost firmele care au venit să solicite co-finanţare de la BCR?

Ramona Ivan: În 2010, cele mai multe proiecte analizate au fost din agricultură şi industrii prelucrătoare: au fost foarte multe ferme, fabrici de pâine, de procesare carne, dar şi proiecte pe partea de creşterea competitivităţii (proiecte în domeniul investiţiilor productive şi a energiei). Legat de infrastructură, am co-finanţat patru-cinci proiecte destul de mari în domeniul mediului, dar şi proiecte legate de infrastructura rurală. Într-un an de zile, am ajuns să avem o paletă foarte largă de proiecte. Există foarte multe proiecte ale întreprinzătorilor privaţi care obţin finanţare europeană şi implementează proiecte de succes. După părerea mea, este foarte greu să se mai implementeze ceva care să însemne dezvoltare de întreprindere privată, fără o mică componentă nerambursabilă, fiindcă indiferent de cât de bine au mers anumite domenii în trecut, lucrurile s-au complicat. Astfel, toţi întreprinzătorii caută să aibă acces la aceste finanţări nerambursabile şi acest lucru ar trebui să fie o prioritate pentru cei care vor să contribuie la dezvoltarea României.

Reporter: Printre solicitanţii de co-finanţare de la BCR s-au numărat şi autorităţi publice?

Ramona Ivan: Desigur. Am câştigat destul de multe dintre licitaţiile organizate de autorităţi publice, care au solicitat co-finanţare legat de infrastructura în domeniul urban, rural, dar şi în domeniul mediului.

Reporter: Ce sfaturi aveţi pentru cei care vor să obţină co-finanţare?

Ramona Ivan: Să contacteze banca cu care lucrează şi să se asigure de la început că proiectul este realizabil. Este bine să fie foarte realişti când îşi fac previziunile. Trebuie să aibă o imagine de ansamblu.