RAPORT AL CONSILIULUI EUROPEI DESPRE SISTEMUL PENITENCIAR ROMÂN: Creşte violenţa deţinuţilor, din cauza condiţiilor de detenţie

Comitetul pentru prevenirea torturii şi a tratamentelor sau pedepselor inumane sau degradante (CPT) a Consiliului Europei a publicat, ieri, raportul cu privire la starea sistemului de detenţie din ţara noastră atât în ceea ce priveşte arestul preventiv, cât şi sistemul penitenciare. Raportul a fost întocmit în urma vizitei pe care oficialii europeni au efectuat-o anul trecut în ţara noastră şi el reflectă problemele persistente în închisorile din România - inclusiv abuzul deţinuţilor de către personal şi violenţa din penitenciare.

În document, CPT afirmă că, în patru din cele cinci închisori vizitate, au existat mai multe plângeri ale deţinuţilor cu privire la maltratare lor fizică de către personalul din penitenciare, în special de către membrii grupurilor de intervenţie. Oficialii europeni susţin că situaţia era deosebit de alarmantă la închisoarea din Galaţi, unde era instaurat un climat de frică.

Pentru combaterea violenţelor dintre deţinuţi, CPT propune crearea unui sistem de prim răspuns, combinat cu o creştere a personalului în zonele cu regim maxim de securitate.

Raportul evidenţiază mai multe cazuri de bătăi grave şi abuzuri sexuale de către deţinuţii din celule, în special în rândul deţinuţilor tineri adulţi din închisoarea Bacău. În acest penitenciar, deţinuţii petreceau 22 de ore, zilnic, în celule, ceea ce reprezintă un tratament inuman raportat la normele europene în vigoare.

Cu privire la aceste aspecte, Sorin Dumitraşcu, liderul Federaţiei Sindicatelor din Administraţia Naţională a Penitenciarelor (FSANP) a declarat pentru Ziarul BURSA: "Din păcate, situaţia de la Bacău este reală şi ea poate fi întâlnită în mai multe penitenciare din cauza faptului că ANP a distrus industria penitenciară, Din această cauză, nu mai avem unde să îi ţinem pe deţinuţi, care stau zilnic doar o oră la plimbare în curtea interioară a penitenciarelor, iar restul timpului şi-l petrec în celulă. Este o problemă care trebuie rezolvată şi noi am atras atenţia, atât conducerii ANP cât şi Ministerului Justiţiei, că este necesar un program prin care 12.000 de deţinuţi să desfăşoare mai multe activităţi, prin intermediul cărora să poată fi reintegraţi social mai uşor, după executarea pedepsei şi eliberarea din penitenciar".

Ca parte a strategiei de combatere a violenţei în interiorul penitenciarelor între deţinuţi, CPT recomandă autorităţilor să investească resurse mult mai mari pentru a recruta personal suplimentar şi a-şi dezvolta profesionalismul şi pregătirea.

Sorin Dumitraşcu, preşedintele FSANP, a precizat: "Despre lipsa de personal constatată de oficialii europeni, am tot tras semnale de alarmă în ultimii ani. Nu este normal ca angajaţii penitenciarelor să efectueze peste un milion de ore suplimentare care nu au fost plătite nici până acum, este anormal ca în anumite penitenciare paza să fie realizată cu deţinuţi, iar Ministerul Justiţiei şi conducerea ANP să nu ia nicio măsură pentru îmbunătăţirea situaţiei. Sper ca acum, odată cu constatarea de către oficialii europeni a deficitului de personal din sistemul penitenciar românesc, să se trezească şi cei din fruntea ANP şi ministrul Tudorel Toader".

Oficialii europeni mai susţin că serviciile de îngrijire a sănătăţii din penitenciarele vizitate nu au furnizat, în multe cazuri, un standard adecvat de îngrijire. Conflictele de interes ale personalului medical au reprezentat o problemă majoră care a erodat încrederea pacienţilor în medicii lor. CPT recomandă autorităţilor române să se asigure că personalul clinic este cu adevărat independent de personalul închisorii. Raportul evidenţiază, de asemenea, lipsa informaţiilor psihiatrice evidente în toate penitenciarele vizitate şi că deţinuţii care suferă de o boală de sănătate mintală au trebuit să facă faţă condiţiilor de detenţie care le-au afectat sănătatea mentală şi fizică.

Oficialii europeni apreciază eforturile investite în reformarea sistemului penitenciar din România, începând cu anul 2014, în special în ceea ce priveşte dezvoltarea unui serviciu de probaţiune, reducerea populaţiei penitenciare cu circa 30%, precum şi introducerea unor remedii compensatorii pentru deţinuţii aflaţi în condiţii de supraaglomerare. Autorităţile sunt încurajate să urmărească agenda de reformă care urmăreşte să se asigure că toţi deţinuţii vor fi ţinuţi în condiţii decente până în 2024, beneficiind de un spaţiu personal de minimum 4 mp.

În ceea ce priveşte aplicarea legii, raportul constată că majoritatea persoanelor intervievate de delegaţia CPT au declarat că au fost tratate corect de ofiţerii de poliţie.