RAPORT BNR: "Tensiunile la nivelul echilibrelor macroeconomice interne - risc sistemic de natură severă"

• BNR: "În cazul creditării imobiliare rezidenţiale, un segment care poate genera acumularea de vulnerabilităţi este cel al împrumuturilor destinate achiziţionării unor locuinţe cu scop investiţional"

Tensiunile la nivelul echilibrelor macroeconomice interne, inclusiv ca urmare a pandemiei Covid-19 şi crizei energetice reprezintă un risc sistemul de nivel sever, se arată în raportul semi-anual privind stabilitatea financiară publicat ieri de către Banca Naţională a României (BNR). Potrivit BNR, acesta este singurul risc sistemic de nivel sever, însă au fost identificate mai multe riscuri considerate să aibă o importanţă ridicată.

Raportul BNR arată: "Un risc sistemic nou este cel privind întârzierea reformelor şi a absorbţiei fondurilor europene, în special prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR). Acesta este un risc de nivel ridicat şi în creştere. Alte două riscuri de nivel ridicat, dar cu perspective de menţinere, sunt riscul privind incertitudinile la nivel global în contextul crizei energetice şi al pandemiei COVID-19 şi riscul de nerambursare a creditelor contractate de către sectorul neguvernamental. (...) Contextul macroeconomic intern rămâne dificil. Prelungirea crizei medicale şi criza energetică menţin riscul privind tensiunile echilibrelor macroeconomice la un nivel sever. (...) Principalele riscuri privind creşterea economică sunt reprezentate de parcursul campaniei de vaccinare (rata de vaccinare în România fiind în prezent printre cele mai mici din UE), modul de continuare a reformelor economice (inclusiv în ceea ce priveşte îmbunătăţirea capacităţii de absorbţie a fondurilor europene), precum şi de accentuarea tensionării echilibrelor macroeconomice pe fondul crizei energetice".

BNR menţionează că România are de implementat şi măsurile necesare utilizării fondurilor puse la dispoziţie prin Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă, Comisia Europeană avizând favorabil în luna septembrie 2021 şi, ulterior, Consiliul Uniunii Europene în luna octombrie 2021, Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) în valoare de 29,2 miliarde euro. Investiţiile avute în vedere a fi realizate prin intermediul acestor programe sunt de natură a susţine un model de creştere sustenabil pe termen mediu şi lung. Din alocările totale pentru reforme şi investiţii incluse în PNRR, 41% sunt alocate ajustărilor necesare tranziţiei către o economie favorabilă mediului şi reducerii efectelor schimbărilor climatice, în timp ce 21% sunt pentru digitalizare. Realizarea investiţiilor verzi prin atragerea de fonduri europene este estimată a avea un impact pozitiv cumulat mediu pe următorii 6 ani între 1,9 şi 2,3 puncte procentuale asupra creşterii economice, iar efectul atragerii tuturor resurselor europene s-ar situa la 5,7 puncte procentuale în acelaşi interval, conform estimărilor CNSM.

"Având în vedere parcursul reformelor economice din ultimii ani, instabilitatea politică şi capacitatea instituţională redusă alimentează riscul de întârziere a implementării acestor programe cu efecte negative importante asupra economiei şi sistemului financiar. Aşa cum s-a fundamentat în materialul Comitetului Naţional pentru Supravegherea Macroprudenţială pentru susţinerea finanţării verzi, demararea cu întârziere, chiar şi de doi ani, a proiectelor de mediu (în anul 2024 faţă de anul 2022) va reduce cu peste 33% efectul total favorabil pe termen mediu asupra economiei româneşti", se spune în raport.

• BNR: "Riscul de credit se menţine important la nivelul portofoliului bancar"

Raportul BNR arată că riscul de credit se menţine important la nivelul portofoliului bancar, deşi rata creditelor neperformante şi-a continuat tendinţa de scădere. În document BNR explică de ce a decis să majoreze avansul la împrumuturile destinate achiziţionării unor locuinţe cu scop investiţional.

"Riscul de credit se menţine important la nivelul portofoliului bancar, deşi rata creditelor neperformante şi-a continuat tendinţa de scădere. Astfel, în cazul portofoliului de credite acordate companiilor nefinanciare indicatorul a ajuns la 5,8% la finalul lunii august 2021, o reducere de 0,8 puncte procentuale faţă de cea mai recentă ediţie a Raportului, în timp ce în cazul creditelor populaţiei acesta a fost de 3,3% (-0,2 puncte procentuale faţă de martie 2021)", se mai arată în raport.

Experţii băncii naţionale precizează în document că, în cazul portofoliului de credite acordate populaţiei, un risc important este dat de impactul pandemiei asupra capacităţii de plată. Debitorii care au solicitat amânarea ratelor de plată la credite au un risc de credit mai ridicat, o pondere mai mare dintre aceştia având un grad de îndatorare mai însemnat. Analiza matricei de tranziţie şi a ratelor de neperformanţă arată o deteriorare a capacităţii de plată mai pronunţată în cazul acestor debitori, în special a celor cu credite de consum. Condiţiile specifice ale acestor credite impun o monitorizare atentă a acestor debitori pentru identificarea din timp a soluţiilor necesare în vederea limitării pierderilor pentru economie, precizează BNR. Măsurile anticiclice ale politicii macroprudenţiale implementate înaintea crizei sanitare au contribuit la reducerea presiunilor dinspre creşterea gradului de îndatorare şi au asigurat un spaţiu de manevră mai amplu măsurilor necesare în contextul crizei actuale.

"Un alt aspect important, care poate influenţa dinamica viitoare a ratei creditelor neperformante, ţine de evoluţia pieţei imobiliare, unde, pe de o parte, segmentul rezidenţial a înregistrat o accelerare a activităţii, iar, pe de altă parte, piaţa comercială a consemnat un recul. Accelerarea activităţii din piaţa rezidenţială a fost determinată atât de factori de cerere, cât şi de ofertă. Dinamica pieţei s-a materializat şi asupra stocului de credite ipotecare. În luna septembrie, creşterea, în termeni anuali, a soldului creditelor ipotecare a fost de peste 12%. În cazul creditării imobiliare rezidenţiale, un segment care poate genera acumularea de vulnerabilităţi este cel al împrumuturilor destinate achiziţionării unor locuinţe cu scop investiţional. Din punct de vedere al disciplinei la plată, creditele acordate în scop nelocativ au o rată de neperformanţă superioară comparativ cu creditele acordate în scop locativ (4,3% faţă de 1,4%). Având în vedere creşterea importanţei creditelor acordate în scop nelocativ (+7% în perioada decembrie 2019-iunie 2021, reprezintă o proporţie de 13% din total), rata de neperformanţă ridicată a acestora, dar şi senzitivitatea crescută la o depreciere a preţurilor imobiliare, BNR urmăreşte să acţioneze anticiclic pentru acest segment de nişă al creditării imobiliare. Astfel, se are în vedere implementarea de limite mai reduse cu 10 puncte procentuale ale LTV (echivalent cu o creştere a avansului de 10 puncte procentuale) pentru creditele acordate persoanelor fizice pentru achiziţionarea altui imobil decât cel destinat a fi utilizat ca locuinţă pentru folosinţă proprie", se arată în document.

De asemenea, BNR menţionează că indicatorii de sănătate financiară a sectorului bancar s-au menţinut la valori adecvate de-a lungul perioadei pandemice COVID-19, la un nivel similar sau mai bun comparativ cu mediile europene, conferind o capacitate sporită de absorbţie a unor eventuale şocuri. Rezultatele exerciţiilor de testare la stres a solvabilităţii şi lichidităţii arată menţinerea abilităţii sectorului bancar de a gestiona principalele riscuri care s-ar putea materializa în contextul unor evoluţii macroeconomice de o severitate ridicată, mai arată BNR.