RAPORT CNR:  Profesorii care au semnat recomandări deţinuţilor au asumat o activitate în afara raportului juridic cu universităţile

Legislaţia în vigoare nu stabileşte niciun fel de relaţie juridică între instituţiile de învăţământ superior şi penitenciare ori între instituţiile de învăţământ superior şi persoanele private de libertate care aleg să desfăşoare activităţi cu caracter ştiinţific în vederea reducerii pedepselor privative de libertate, se arată în raportul realizat de Consiliul Naţional al Rectorilor.

"Până la această dată, 43 de universităţi ne-au adus la cunoştinţă opinia oficială cu privire la subiectul recomandărilor emise de către cadre didactice privind relevanţa unor tematici în cadrul unor domenii specifice de competenţă, în scopul elaborării unor lucrări de către persoane private de libertate. Din analiza materialelor primite se desprind unele concluzii: În prezent, legislaţia în vigoare nu stabileşte niciun fel de relaţie juridică între instituţiile de învăţământ superior şi penitenciare ori între instituţiile de învăţământ superior şi persoanele private de libertate care aleg să desfăşoare activităţi cu caracter ştiinţific în vederea reducerii pedepselor privative de libertate", se precizează în raportul citat de Agerpres.

Potrivit documentului CNR, profesorii universitari aflaţi în lista publicată de Ministerul Justiţiei, care au semnat recomandări persoanelor aflate în regim de detenţie, au asumat o activitate personală "extracontractuală, în afara raportului juridic" cu universităţile în care sunt angajaţi.

CNR susţine că, din punct de vedere legal, cadrele didactice au competenţa de a evalua relevanţa unor tematici pentru domeniile specifice de activitate, precum şi lucrări cu caracter ştiinţific, exercitarea acestei competenţe în afara raportului juridic cu instituţia de învăţământ superior angajatoare nefiind interzisă prin nicio normă juridică sau administrativă.

Consiliul Naţional al Rectorilor precizează că instituţiile de învăţământ superior pot sancţiona cadrele didactice pentru nerespectarea normelor de etică, exclusiv pe baza contractului de muncă şi doar în legătură cu executarea acestuia.

"Reglementarea legală privind dreptul persoanelor private de libertate de a beneficia de reducerea pedepselor ca urmare a desfăşurării unor activităţi cu caracter ştiinţific nu a instituit vreo obligaţie corelativă în sarcina instituţiilor de învăţământ superior privind exercitarea acestui drept. Aşadar, capacitatea penitenciarelor de a asigura condiţiile şi suportul necesar desfăşurării de activităţi cu caracter ştiinţific de către persoanele private de libertate trebuie evaluată şi asigurată de către Ministerul Justiţiei", se mai arată în raport.

În legătură cu solicitarea Ministerului Justiţiei, CNR susţine că evaluarea de către instituţiile de învăţământ superior a potenţialului persoanelor private de libertate de a elabora lucrări cu caracter ştiinţific este foarte greu de realizat, atât din punct de vedere practic, cât şi legal, cu excepţia situaţiilor în care persoanele în cauză au avut o relaţie instituţională relevantă cu respectiva universitate, întrucât nu există nicio posibilitate reală ca acestea să fie supuse tipurilor de examene, teste sau alte evaluări administrate şi gestionate de către universităţi.

"Evaluarea în vederea stabilirii caracterului şi calităţii lucrărilor ştiinţifice elaborate de către persoanele private de libertate necesită, pe de-o parte, reglementarea egală a unei astfel de competenţe în sarcina instituţiilor de învăţământ superior, iar, pe de altă parte, asigurarea resurselor financiare aferente, având în vedere faptul că în prezent activităţile cuprinse în norma didactică a cadrelor didactice sunt stabilite la nivel de lege", afirmă sursa citată.

Totodată, CNR îşi exprimă disponibilitatea de a contribui cu propuneri la elaborarea unor prevederi legale care, pe de-o parte, să nu aducă atingere integrităţii şi prestigiului instituţiilor de învăţământ superior, iar, pe de altă parte, să asigure dreptul persoanelor private de libertate de a beneficia de reducerea pedepselor pentru efectuarea de activităţi cu caracter ştiinţific.

De asemenea, CNR apreciază ca fiind benefică implicarea în acest proces a Institutului Naţional al Magistraturii, prin intermediul Consiliului Ştiinţific propriu, instituţiile de învăţământ superior putând contribui cu experţi în domenii specifice de activitate, pe baza unor acorduri instituţionale bilaterale.

"Precizăm că instituţiile de învăţământ superior nu îşi asumă să se implice în procesul de elaborare în penitenciare a lucrărilor cu caracter ştiinţific şi nici în ceea ce priveşte identitatea persoanei private de libertate care a realizat respectiva lucrare. În plus, apreciem că nu ar trebui să existe niciun fel de relaţie între persoanele private de libertate şi cadrele didactice din instituţiile de învăţământ superior, activitatea de evaluare a caracterului ştiinţific al lucrărilor putându-se efectua fără evidenţierea autorului lucrării şi cu asigurarea finanţării aferente acestei activităţi", potrivit raportului.

CNR îl asigură pe ministrul Educaţiei, Adrian Curaj, de disponibilitatea de cooperare a universităţilor, exprimându-şi totodată speranţa cu privire la existenţa unor reglementări suficient de clare care să nu mai interpună instituţiile de învăţământ superior în relaţia condamnat-penitenciar, într-un mod total nejustificat din punct de vedere moral şi legal.

"Considerăm că perpetuarea acestei confuzii generate de vicii de reglementare cu care universităţile nu au nicio legătură aduce grave deservicii învăţământului superior românesc. Acest lucru accentuează necesitatea adoptării urgente a unor reglementări care să fie în concordanţă atât cu drepturile legale ale persoanelor private de libertate, cât şi cu autonomia universitară coroborată cu răspunderea etică a cadrelor didactice faţă de angajarea prestigiului lor profesional, certificat într-o bună măsură de afilierea la universităţile româneşti", mai susţine CNR.

Ministrul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice, Adrian Curaj, a solicitat în luna ianuarie Consiliului Naţional al Rectorilor (CNR) să întreprindă demersurile necesare pentru apărarea integrităţii academice, în contextul documentului făcut public de Ministerul Justiţiei, potrivit căruia o serie de profesori universitari şi conferenţiari au semnat recomandări pentru persoanele aflate în regim de detenţie.

Potrivit MENCŞ, ministrul Adrian Curaj a cerut CNR ca, în baza principiilor statuate de lege cu privire la autonomia şi responsabilitatea universităţilor, să solicite instituţiilor de învăţământ superior o analiză punctuală a cazurilor.

De asemenea, conducerea MENCŞ a solicitat Consiliului Naţional al Rectorilor şi punctul de vedere în raport cu această situaţie.