Ţara noastră a raportat cele mai multe fraude din Uniunea Europeană privind fondurile europene din agricultură şi dezvoltare rurală, şi s-a clasat pe locul doi la valoarea fraudată, după Polonia, se arată în raportul OLAF privind lupta împotriva corupţiei pentru anul 2018. Conform aceluiaşi raport, România a ocupat primul loc la fraudarea fondurilor din agricultură şi în anul 2018, cu o creştere a speţelor de fraudă faţă de anul 2017. Topul fraudelor condus de România este continuat de Polonia, Ungaria şi Italia, iar în topul sumelor fraudate, Polonia este urmată de România, Franţa şi Bulgaria.
În domeniul dezvoltare rurală, România a raportat 250 de fraude în perioada 2014-2018 şi 2219 nereguli care nu sunt considerate fraude, clasându-se pe primul loc în Uniunea Europeană la ambele capitole. În ceea ce priveşte ajutoarele directe către fermieri, România a raportat 221 de fraude în aceeaşi perioadă, pe primul loc la nivelul Uniunii Europene şi 762 de nereguli neconsiderate fraude, pe locul doi după Italia.
Acelaşi raport arată că, în perioada 2014-2018, România a raportat o fraudă de 62 milioane de euro, ceea ce înseamnă 0,45% din totalul plăţilor făcute de Uniunea Europeană în acest segment către ţara noastră, de aproximativ 14 miliarde de euro.
În 2018 procentul a crescut pentru România - 18,3 milioane euro fraudaţi, adică 0,62% din totalul plăţilor de aproximativ 3 miliarde euro.
Cel mai des întâlnite modalităţi de fraudare în 2018 au fost folosirea documentelor false sau falsificate (cele mai multe în România), cereri de ajutor false sau falsificate (cele mai multe în Italia, urmată de România), sau declararea unor produse, specii sau terenuri fictive (cele mai multe în Polonia, urmată de România). Cele mai frecvente ilegalităţi consemnate în rechizitoriile procurorilor sunt falsificarea semnăturilor, inventarea unor documente care nu există în realitate, decontarea multiplă a subvenţiilor, lipsa derulării activităţilor pentru care beneficiarii au primit finanţări (în special seminarii, cursuri de formare profesională, conferinţă, alte evenimente) sau cheltuirea banilor europeni în alt scop decât cel pentru care au fost viraţi în contul beneficiarilor.
Conform raportului OLAF, la nivelul UE, în anul 2018 neregulile privind fondurile europene pe agricultură şi dezvoltare rurală au scăzut cu 5% şi au ajuns la cel mai mic nivel din ultimii cinci ani în comunitate.
Însă neregulile identificate în 7 state (Italia, România, Portugalia, Spania, Bulgaria, Franţa şi Lituania) depăşesc 70% din totalul neregulilor raportate în 2018 la nivelul întregii Uniuni Europene.