English
Deficitul bugetar pe trimestrul al doilea a fost cu 6,11 miliarde de lei mai mic faţă de cel prognozat, arată un raport al MFP privind execuţia bugetară pe perioada aprilie-iunie. Deficitul efectiv din perioada respectivă a fost astfel de 27,1 miliarde de lei (2,51% din PIB), în timp ce deficitul prognozat era de 33,17 miliarde de lei (3,07% din PIB). Economia a fost lovită puternic în trimestrul al doilea pe fondul restricţiilor de combatere a Covid, iar deficitul pe primele şase luni a fost unul record, de 4,17% din PIB. Deficitul bugetar reprezintă suma pe care trebuie să o împrumute guvernul pentru a finanţa toate cheltuielile programate într-un an.
Comparativ cu anul anterior, deficitul bugetar a crescut cu 12,6 miliarde lei, iar ca procent în PIB s-a majorat cu 1,14 puncte procentuale de la 1,37% din PIB în trimestrul II 2019 la 2,51% din PIB în trimestrul II 2020. Potrivit raportului, adâncirea deficitului bugetar aferent trimestrului II 2020 comparativ cu perioada similară a anului trecut este explicată (i) de evoluţia nefavorabilă a veniturilor bugetare ca urmare a amânării plăţii unor obligaţii fiscale de către agenţii economici pe perioada crizei, (ii) precum şi de bonificaţiile acordate pentru plata la scadenţă a impozitului pe profit şi a celui pe veniturile microîntreprinderilor. De asemenea s-au acordat bonificaţii de 10% la declaraţia unică.
"Totodată, pe partea de cheltuieli, majorarea cheltuielilor de investiţii (+2,8 mld. lei) faţă de trimestrul II 2019, precum şi plăţile cu caracter excepţional generate de epidemia COVID-19 de aproximativ 5,05 miliarde de lei au contribuit la adâncirea deficitului", arată raportul MFP.
Potrivit documentului, în perioada aprilie-iunie, veniturile la buget (74,02 miliarde de lei sau 6,8% din PIB) reflectă un grad de realizare a programului de încasări de 91,2%. Totodată, comparativ cu perioada similară din 2019, veniturile totale sunt mai mari cu 0,1%
Ponderea în PIB a veniturilor bugetare încasate în trimestrul al doilea arată în felul următor: impozit pe profit - 0,4%; impozit pe salarii şi venit - 0,6%; impozit şi taxe pe proprietate - 0,2%; TVA - 1,2%; accize - 0,6%; contribuţii de asigurări - 2,5%; venituri nefiscale - 0,6%; sume de la UE şi donaţii din străinătate - 0,5%; alte venituri - 0,3%.
Încasările din impozitul pe profit în trimestrul II 2020 au fost de 4,7 miliarde de lei, în creştere cu 19% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Suma reflectă un grad de realizare faţă de programul stabilit pentru această perioadă de 94,0%, fiind mai mică cu 300 de milioane de lei faţă de program.
Băncile au plătit impozit pe profit de până în 0,4 miliarde de lei, potrivit raportului MFP, cu 13% mai puţin decât în trimestrul II din 2019. Totodată, agenţii economici au virat la buget 4,44 miliarde de lei, sumă ce reflectă un grad de realizare de 100,3%.
MFP susţine în raport că sumele încasate de la bănci sub forma impozitului pe profit au scăzut din cauza amânării la plată a impozitului, reducerii volumului creditelor acordate populaţiei şi întreprinderilor, reducerii ratei dobânzii de la 2,5% la 2,0% şi ulterior la 1,75% începând cu 2 iunie 2020 şi din cauza suspendării de la plată a ratelor scadente aferente împrumuturilor.
• Acordarea bonificaţiilor la declaraţia unică aduce 800 de milioane de lei în plus la buget
Încasările din impozitul pe venit în trimestrul II 2020 au totalizat 6,2 miliarde de lei, în creştere cu 12,4% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent.
Încasările din impozitul pe profit aferent declaraţiei unice a crescut cu 800 milioane de lei (+400 faţă de program) pe fondul acordării bonificaţiilor.
Încasările din taxa pe valoarea adăugată (TVA) au fost în sumă de 13,1 miliarde de lei, gradul de realizare al programului trimestrial fiind de 84,3%. Comparativ cu încasările aferente trimestrului II 2019, în trimestrul II 2020 s-a înregistrat o diminuare a încasărilor din TVA cu 12,1%
În structură, TVA încasată a scăzut cu 9,6% (-1,9 mld. lei) faţă de trimestrul II 2019 (TVA din operaţiuni interne s-au diminuat cu 9,0% iar cele din importurile de bunuri s-au diminuat cu 15,3%), iar valoarea restituirilor de taxă pe valoare adăugată s-a diminuat cu 4,5% (0,2 mld. lei).
Potrivit raportului MFP, evoluţia încasărilor nete de TVA în trimestrul al II-lea al anului a fost influenţată negativ de: (i) prorogarea termenului de plată a obligaţiilor fiscale declarate; (ii) evoluţiile economice nefavorabile din sectoarele economice, începând cu luna martie: în principal serviciile de piaţă prestate populaţiei, industria şi comerţul.
Totodată, încasările din impozitele şi taxele pe proprietate au însumat 1,9 miliarde de lei (0,2% din PIB). Încasările din accize pe trimestrul II al anului 2020, în valoare de 6,2 miliarde de lei, au înregistrat o scădere cu 14,6% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent.
Încasările din contribuţii de asigurări au însumat 27,5 miliarde de lei (2,5% din PIB), în scădere cu 1,8% comparativ cu nivelul înregistrat în aceeaşi perioadă a anului precedent, iar gradul de realizare al acestora este de 98,2% (-0,5 mld. lei).
• Cheltuielile bugetului au fost de 101 miliarde de lei în T2 2020, 9,3% din PIB
Cheltuielile totale ale bugetului au fost în sumă de 101,1 miliarde de lei, au reprezentat 9,3% ca pondere în PIB şi s-au efectuat în proporţie de 88,4% comparativ cu programul pentru trimestrul II 2020, sub estimare. Faţă de nivelul înregistrat în cel de al II-lea trimestru al anului 2019, cheltuielile bugetare au fost mai mari cu 14,4%.
Ponderea în PIB a cheltuielilor bugetare effectuate în trimestrul al doilea arată în felul următor: cheltuieli de personal - 2,5%; bunuri şi servicii - 1,2%; dobânzi - 0,5%; subvenţii - 0,1%; plăţi pentru proiecte finanţate din fonduri europene - 0,5%; cheltuieli cu asistenţa socială (intră şi pensii) - 3,4% din PIB; cheltuieli de capital (investiţii) - 0,6%; alte cheltuieli - 0,6%.
Cheltuielile de personal au fost deci în T2 2020 în sumă de 27,08 miliarde de lei (2,5% din PIB), pe acest tip de cheltuieli observându-se o majorare de 0,2% faţă de perioada similară din 2019. Cheltuielile cu bunuri şi servicii au însumat 13,17 miliarde de lei (1,2% din PIB), iar cheltuielile cu dobânzile au fost în termeni nominali de 5,13 miliarde de lei (0,5% din PIB) şi s-au efectuat în proporţie de 97,6% din programul trimestrial.
Cheltuielile cu asistenţa socială (aici intră şi pensiile şi plata şomajului tehnic pe perioada pandemiei) au fost în sumă de 36,45 miliarde de lei, au reprezentat 3,4% din PIB şi s-au efectuat în proporţie de 94,9% faţă de programul trimestrial.
"Evoluţia cheltuielilor cu asistenţa socială a fost influenţată, în principal, de majorarea punctului de pensie, începând cu 1 septembrie 2019, cu 15%, respectiv de la 1.100 lei la 1.265 lei, a îndemnizaţiei sociale pentru pensionari garantată cu 10%, majorarea alocaţiilor de stat pentru copii începând cu 1 mai 2019, precum şi indexarea acestora cu rata inflaţiei din anul 2019, începând cu 1 ianuarie 2020. Totodată, începând cu luna aprilie s-au realizat plăţi determinate de măsurile care au fost luate cu caracter excepţional, în domeniul social şi economic, pentru diminuarea efectelor negative generate de pandemia de COVID 19, cum ar fi plata pentru indemnizaţii acordate pe perioada suspendării temporare a contractului individual de muncă din iniţiativa angajatorului în valoare de 3,7 miliarde lei şi pentru indemnizaţii acordate pentru alţi profesioniştii, precum şi pentru persoanele care au încheiate convenţii individuale de muncă care întrerup activitatea ca urmare a efectelor SARS-CoV-2 în valoare de 0,7 miliarde lei. De asemenea, se continuă ritmul accelerat de decontări ale indemnizaţiilor de asigurări sociale de sănătate pentru concedii medicale în scopul diminuării stocului de plăţi restante aferente acestora, astfel că dintr-un total de 2,28 miliarde la finele lunii iunie, plăţile efectuate în trimestrul al II-lea al anului 2020 au totalizat 1,55 miliarde lei", arată raportul.
Autorii documentului mai spun că "este de aşteptat ca în perioada imediat următoare presiunea pe cheltuielile bugetare să rămână accentuată în condiţiile în care pandemia generată de noul coronavirus nu se află într-o perioadă de regres, iar pentru perioada următoare trebuie puse în aplicare o serie de măsuri legislative cu impact direct asupra cheltuielilor bugetare".
"În aceste condiţii, pentru a nu afecta semnificativ soldul bugetar anual la nivelul ordonatorilor principali de credite, ar trebui să se efectueze o analiză cât mai riguroasă a cheltuielilor pentru următoarele trimestre. Totodată, în privinţa veniturilor bugetare, se recomandă intensificarea eforturile de absorbţie a fondurilor europene, concomitent cu eforturilor de îmbunătăţire a colectării în următoarele trimestre", conchide raportul.
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
