RAPORT PWC PENTRU ROMÂNIA:  "87% dintre executivii de la noi, îngrijoraţi de schimbarea demografiei forţei de muncă"

Mai bine de un sfert (38%) dintre liderii de afaceri din ţara noastră anticipează o încetinire a creşterii economice la nivel global, arată raportul PwC Global CEO Survey pentru România, procentul fiind de aproape trei ori mai mare decât cel înregistrat în ediţia de anul trecut a raportului (13%).

Reprezentanţii PwC au explicat cum, la nivelul Europei Centrale şi de Est, liderii de organizaţii îşi ajustează în scădere previziunile pentru anul din cauza incertitudinilor politice şi economice tot mai crescute din regiune.

Conform raportului citat, 31% dintre directorii generali din regiune se aşteaptă la o diminuare a creşterii economice mondiale, iar în urmă cu un an procentul era de doar 6%.

Totodată, 87% dintre executivii de la noi din ţară se arată îngrijoraţi de schimbarea demografiei forţei de muncă, mai arată raportul. Conform PwC, la nivel global acest procent ajunge la 50%, iar la nivelul regiunii Europei Centrale şi de Est, acesta urcă la 57%.

La noi în ţară, salariile medii s-au majorat, în ultimii trei ani, cu 25% reducând, astfel, ecartul dintre România şi UE, din acest punct de vedere, a precizat, ieri, în cadrul unei conferinţe, Ionuţ Simion, Country Managing Partner, PwC România.

Domnia sa a declarat: "În ultimii trei ani, salariile medii în România au crescut cu 25%. Dacă ne uităm la procent, 25% pare foarte mult, dacă ne uităm la baza de la care s-a plecat, vedem că abia începe să se închidă decalajul salariilor dintre noi şi celelalte state din UE. În plus, majorarea aduce cu ea şi oportunităţi şi ameninţări. (...). Pentru anul trecut, creşterea medie de salarii în România a fost de 12,5%, iar în sectoarele industriale aceasta s-a situat la 9% - 10%. În plus, la ora actuală, salariul mediu din sectorul public se clasează pe locul trei după industria serviciilor bancare şi după industria IT".

Şi în opinia lui Sergiu Oprescu, CEO Alpha Bank, forţa de muncă reprezintă o ameninţare la adresa mediului de afaceri autohton, alături de populism şi infrastructura deficitară, adăugând că populismul apare doar pe lista care priveşte România, executivii din UE nefiind îngrijoraţi din acest punct de vedere.

Domnia sa a mai spus, totodată, că ţara noastră are toate elementele care să-i permită o "viteză de croazieră" superioară celei pe care au alte ţări din UE, explicând că România trebuie să revină pe "autostrada" pe care a părăsit-o, deşi avea "o viteză foarte mare".

De asemenea, raportul PwC mai arată că, la nivelul României, procentul respondenţilor care se declară foarte încrezători în capacitatea de dezvoltare a propriilor companii în următoarele 12 luni a scăzut la 32%, de la 38% anul trecut şi 52% în 2017.

În plus, în ceea ce priveşte evoluţia afacerilor pe următorii trei ani, directorii generali sunt mai puţin încrezători, faţă de anul anterior, în privinţa perspectivelor de creştere a propriilor companii, astfel că la noi în ţară, mai puţin de un sfert (23%) dintre respondenţi sunt foarte încrezători în creşterea veniturilor propriilor organizaţii, aproximativ jumătate din nivelul înregistrat în ediţia precedentă.

Reprezentanţii PwC România au mai spus: "Confruntate cu noile realităţi (populism, protecţionism, bariere comerciale şi pe piaţa muncii), organizaţiile îşi întorc privirea spre interior şi se bazează preponderent pe resursele interne pentru a stimula creşterea veniturilor în următoarele 12 luni. Astfel, circa trei sferturi dintre directorii generali se concentrează pe eficienţa operaţională şi, într-o proporţie apropiată, pe creşterea organică. De asemenea, circa trei din cinci dintre liderii de organizaţii la nivel global şi în Europa Centrală şi de Est au în vedere lansarea de noi produse şi servicii, în timp ce procentul omologilor din România care intenţionează să demareze o astfel de iniţiativă pentru a genera venituri în creştere este semnificativ mai mic (43%). Diminuarea optimismului directorilor generali influenţează planurile lor de dezvoltare dincolo de graniţele ţărilor în care îşi desfăşoară activitatea, astfel că aceştia par să fie mai puţin siguri cu privire la planurile de expansiune în afara pieţelor interne. Mai mult de o treime (35%) dintre respondenţii din Româ-nia consideră că expansiunea devine incertă. Pentru ţara noastră, Germania (30%) rămâne cea mai importantă ţară pentru perspectivele de creştere, şi se menţine de ani buni pe această poziţie, fiind urmată, anul acesta, la mare distanţă, de Franţa (12%) şi Statele Unite ale Americii (10%), la egalitate cu Marea Britanie şi Bulgaria".

Un alt aspect semnalat în paginile raportului vizează escaladarea tensiunilor comerciale, accentuarea protecţionismului şi impactul incert al politicilor publice, care conduc inerent la scăderea încrederii directorilor de companii şi a disponibilităţii acestora de a investi sau de a-şi asuma riscuri.

Potrivit documentului citat, în ţara noastră, gradul de preocupare al directorilor generali este mai ridicat decât al omologilor la nivel global şi din regiune în ceea ce priveşte un număr mare de potenţiali factori care pot ameninţa perspectivele de creştere. Prima poziţie a clasamentului îngrijorărilor este ocupată, la fel ca în 2018, de infrastructura inadecvată - aproape două treimi (62%) dintre liderii de companii din ţara noastră declarându-se extrem de preocupaţi de acest aspect, acelaşi procent fiind înregistrat anul acesta şi de incertitudinea politicilor publice. Următoarele două provocări, în opinia a circa jumătate dintre respondenţii din România, sunt legate de forţa de muncă - disponibilitatea personalului cu abilităţi cheie (50%) şi schimbarea demografiei forţei de muncă (47%). Liderii de afaceri din ţara noastră îşi îndreaptă atenţia şi asupra modalităţilor prin care companiile pe care le conduc se pot adapta la creşterea populismului, care încheie anul acesta lista celor mai importante cinci eventuale ameninţări.

Conform PwC, dintre factorii societali (externi afacerilor), dincolo de provocările, deja consacrate, care îi preocupă pe liderii din regiune, cum ar fi incertitudinea geopolitică şi cea privind politicile publice, reglementarea excesivă, în 2019, directorii generali din România se simt ameninţaţi într-o măsură semnificativ mai mare comparativ cu omologii lor de la nivel regional de infrastructura inadecvată, volatilitatea cursului valutar şi populism.

Nu în ultimul rând, documentul indică o proporţie de 76% dintre directorii generali din România care sunt de acord cu faptul că Inteligenţa Artificială le va schimba în mod semnificativ modelul de afaceri în următorii cinci ani.

În raport se precizează: "Respondenţii din zona Europei Centrale şi de Est sunt puţin mai moderaţi în această privinţă, procentul fiind mai mic (64%). Deşi împărtăşesc o viziune comună în ceea ce priveşte influenţa pe care Inteligenţa Artificială o va avea asupra mediului de afaceri, cei mai mulţi directori generali recunosc că nu au introdus încă iniţiative AI în organizaţia lor. Procentul liderilor de organizaţii din regiune (69%) şi din ţara noas-tră (72%) care afirmă că nu au implementat încă AI este mai mare faţă de cel înregistrat la nivel global (58%)".

În Europa Centrală şi de Est şi în România, directorii generali sunt mai pesimişti referitor la această chestiune, conform PwC, 56% şi respectiv 60% dintre liderii de organizaţii considerând că Inteligenţa Artificială va înlocui mai multe locuri de muncă comparativ cu cele pe care le va crea.