RAPORT ROMANIAN AGRIFOOD TECH STARTUPS OVERVIEW : IoT, precision farming şi biotehnologia - tendinţele agritech care definesc viitorul agriculturii româneşti

Într-un context de consum care pune tot mai multă presiune pe resursele planetei, discuţiile despre sustenabilitate şi inovaţie în agricultură sunt mai necesare ca oricând, mai ales cu privire la sursa alimentelor de bază şi accesul consumatorilor la acestea. Agrifood Innovation Summit 2021 a adus împreună antreprenori, cercetători, profesori şi reprezentanţi ai sistemului public care susţin inovaţia în domeniul agroalimentar pentru a găsi tendinţele care definesc viitorul industriei. În cadrul conferinţei a fost lansat şi un raport complex, realizat de Impact Hub Bucharest şi Activize.Tech în parteneriat cu EIT Food, Patria Bank, BASF şi CBNagro.tech, care include prima mapare a 50 de startupuri tech româneşti implicate în inovaţia industriei, o analiză a evoluţiei rundelor de finanţare din domeniu din ultimii trei ani şi cele mai importante tendinţe tech care conturează viitorul agriculturii moderne. Printre ele - IoT, precision farming sau biotehnologia.

În contextul unei nevoi crescute pentru creşterea capacităţii agricole prin practici sustenabile, folosirea tehnologiei în această industrie este un subiect important pe agenda guvernelor europene şi în organismele dedicate ale Uniunii Europene. În egală măsură, aceasta este şi o oportunitate pentru antreprenorii care lucrează deja la astfel de soluţii şi care pot primi sprijin instituţional sau finanţare.

Astfel, Romanian Agrifood Tech Startups Overview Report, prima mapare locală a startupurilor tech din agricultură lansată la Agrifood Innovation Summit, este un instrument care vine să sprijine aceste iniţiative şi să ajute dezvoltarea unor proiecte noi, pentru că sectorul de startupuri tech din agrifood este într-un stadiu foarte incipient. Acest lucru se reflectă în numărul de startupuri care există, valoarea rundelor de finanţare atrase de acestea şi numărul de programe şi comunităţi locale dedicate acestor verticale de business.

"Parte din misiunea noastră la Impact Hub Bucharest este facilitarea inovaţiei - inclusiv prin conectarea acelor reprezentanţi care, unindu-şi forţele şi experienţa, pot schimba industrii. Ne dorim ca acest raport să fie un instrument util pentru cei care dezvoltă proiecte în agricultură şi care au nevoie de parteneri orientaţi spre sustenabilitate. În spiritul colaborării, este un proiect în care ne-am parteneriat cu actori locali cu un focus pronunţat spre inovaţie şi tehnologie şi care vin cu perspective valoroase în domeniu", spune Irina Simulescu, program manager Impact Hub Bucharest şi reprezentant naţional EIT Food Hub.

"În ultimii zece ani asistăm în România la diferitele tendinţe axate pe tehnologie in diverse domenii, iar acum, din semnalele pe care le avem din piaţă, domeniul agritech va prinde viteză şi sperăm că va deveni una dintre zonele pilon ale ecosistemului de startupuri din România. Avem mari speranţe pentru următorii ani şi, împreună cu partenerii noştri, ne vom concentra pe sprijinirea dezvoltării ecosistemului tehnologic agro-food prin programe şi evenimente pentru startupuri şi conexiuni cu organizaţii din domeniu.", declară Mircea Vădan, manager în cadrul Activize.

Ce cuprinde Romanian Agrifood Tech Startups Overview Report

Maparea oferă o privire de ansamblu asupra sectorului de agrifood din Europa. Mai exact, raportul integral cuprinde: evoluţia rundelor de finanţare în Europa şi în România, dar şi iniţiativele Uniunii Europene de susţinere a practicilor agricole sustenabile prin consorţii ca EIT Food şi principalele trenduri tech din domeniu (folosirea IoT în agricultură, farming as a service, aplicaţiile de food tracking, folosirea utilajelor şi roboţilor autonomi, Autonomous Agricultural Machinery and Robots, biotehnologia, cumpărăturile de mâncare online şi producerea alimentelor în spaţii închise). La acestea se adaugă şi lista tendinţelor care sunt prezente în România, alături de principalele startupuri tech româneşti, clusterizate pe domenii de activitate: apicultură, managementul fermelor şi automatizarea lor, marketplace-uri şi platforme de informare, sănătate şi nutriţie, livrare de mâncare şi management de rezervări în restaurante. Raportul complet poate fi descărcat pe site-ul Impact Hub Bucharest şi de pe site-ul Activize.

"Viitorul este agro. Şi avem avantajul de a ne afla într-un context favorabil în România: avem o suprafaţă agricolă generoasă, printre cele mai mari din Europa, şi companii de tehnologie inovatoare. Adăugând deschiderea spre finanţarea agriculturii, pe care o avem în misiunea Grupului Patria Bank, creăm un trio în măsură să devină un contributor important la o agricultură a viitorului mai productivă şi mai eficientă. Finanţarea proiectelor de tehnologizare a culturilor şi fermelor prin investiţii, credite punte pentru Fonduri Europene şi cercetare şi dezvoltare sunt la baza activităţii Grupului Patria Bank de susţinere a fermierilor viitorului." a menţionat Raluca Andreica, Director General Patria Credit, membră a Grupului Patria Bank.

Valoarea investiţiilor la nivel european şi la nivel local

Interesul pentru industrie se reflectă şi în activitatea fondurilor de investiţii: în Europa, din 2019 şi până în martie 2021 s-au desfăşurat 654 de runde de finanţare pentru startupuri din agritech şi agrifood, care însumează aproximativ 3,3 miliarde de dolari. În România, aceleaşi domenii au primit între 2018 şi 2021 aproximativ 4 milioane de dolari (prin 12 runde de investiţii), împărţite astfel: 3 runde de tip pre-seed (~$372K), 4 runde de tip seed (~$446K), 3 runde de tip Series A (~$3M) şi 2 runde de investiţii a căror valoare este confidenţială.

Inovaţie & trenduri în agricultura locală

Inovaţia în agricultură reprezintă soluţii care ajută fermierii să crească producţia agricolă, să îmbunătăţească producţia de alimente şi bunăstarea animalelor, reduc poluarea, scad amprenta de cardon generată de industrie şi cresc scalabilitatea. Principalele tendinţe din industrie includ folosirea IoT în agricultură, micşorarea distanţei dintre fermieri şi consumatori, precision farming (agricultura de precizie), biotehnologia, nutriţie şi sănătate.

Mai pe larg, folosirea IoT în agricultură se referă la softurile şi dispozitive hardware care îi ajută să minimizeze risipa şi să crească eficienţa în toate procesele de producţie. În ciuda investiţiilor consistente pentru implementare, astfel de tehnologii au un impact uriaş pe termen lung.

Micşorarea distanţei dintre fermieri şi consumatori a apărut ca necesitate în timpul stării de urgenţă şi lockdown, când consumatorii au început să caute noi moduri de a cumpăra alimente, orientându-se în special către fermieri şi producători locali. Trendul este o oportunitate deschisă în principal de tehnologie, care ajută companii mici să devină competiţie pentru marii producători, în special prin intermediul "food hubs", platforme care reunesc producătorii dintr-o anumită regiune şi care livrează apoi clienţilor.

Precision farming (agricultura de precizie) este un concept de management al agriculturii care foloseşte tehnologii data-based, inclusiv sisteme de sateliţi (ca GPS), teledetecţie (remote sensing) şi internetul pentru a gestiona culturile şi a reduce utilizarea îngrăşămintelor, pesticidelor şi a apei.

Biotehnologia, pe plan local, se rezumă la activităţile de cercetare academică. Există foarte puţine programe de finanţare dedicate, iar politicile publice de susţinere a dezvoltării biotehnologiei sunt rare şi recent anunţate.

Nutriţia este sectorul în care foarte multe persoane preocupate de sănătatea lor încep să ceară ajutor specializat, facilitat prin combinaţia medicinei şi tehnologiei (consultanţă online).