RAPORT SAXO BANK: ''Am creat un monstru în care prioritatea politicii - transformarea verde - alimentează criza energetică''

Saxo Bank, specialistul în tranzacţionare şi investiţii online, a publicat astăzi Raportul trimestrial T1 2022 pentru pieţele globale, inclusiv idei de tranzacţionare care acoperă acţiuni, valută, valute, mărfuri şi obligaţiuni, precum şi o serie de teme macro-centrale care afectează investitorii şi pieţele, conform unui comunicat de presă remis redacţiei.

"De la sfârşitul anului 2020, considerăm că economia reală este mult prea mică pentru agendele financiare şi economice ale guvernelor, băncilor centrale şi transformării ecologice", spune Steen Jakobsen, economist şef şi CIO la Saxo Bank, în introducerea Raportului:

"Punctul de blocare critic pentru creşterea economică reală de aici este criza energetică de facto pe care o trăim - una care va continua doar din cauza deceniilor de subinvestiţii în domeniu şi a lipsei continue de finanţare pentru energia din combustibili fosili, care încă conduce cea mai mare parte a aportului de energie în economia noastră.

Aceasta se află în centrul temei noastre "lumea este prea mică". În 2021, am văzut creşteri ale preţurilor la energie şi energie electrică, care nu au mai fost văzute din anii 1970. Preţurile energiei electrice în Europa au crescut de zece ori mai mult decât media pe termen lung, în parte din cauza întreruperilor de aprovizionare din străinătate, dar şi agravate de lipsa sarcinii de bază, deoarece Germania închide centralele nucleare şi noile surse alternative de energie nu sunt în măsură să înlocuiască sarcina de bază critică."

• Transformarea ecologică alimentează criza energetică

"Pe scurt, am creat un monstru în care prioritatea politicii - transformarea verde - alimentează criza energetică. Cu cât operăm mai mult fără un plan tangibil pentru a asigura o cale fără probleme către viitorul dorit al energiei verzi, cu atât economiile noastre vor fi perturbate într-un mod haotic din cauza sarcinii de bază inadecvate, atunci când cererea de energie depăşeşte capacitatea de generare.

Răspunsul politicii de până acum a fost de a propune un angajament şi mai profund faţă de energia verde şi de a ignora îmbunătăţirea reţelelor atât de necesară, a transportului şi o mai bună utilizare a energiei convenţionale. Cea mai gravă eroare a factorilor de decizie este incapacitatea de a admite realitatea că energia alternativă singură nu poate alimenta viitorul la standardele de trai actuale. Ceea ce trebuie lumii azi este un Proiect Manhattan 2.0, de data aceasta nu pentru a construi o bombă mai mare, ci pentru a găsi şi dezvolta noi surse de energie cu densitate mai mare, cu emisii scăzute de carbon, cel mai probabil bazate pe fisiunea şi fuziunea nucleară. Marea revoluţie din 2022 va fi să începem să ne construim viitorul energetic pe o bază de realism, nu de fantezie", se menţionează în raport.

• Acţiuni: Criza energetică ar putea transforma acţiunile din energie într-un câştigător secular

"Anul trecut, o criză energetică globală a apărut lent, înainte de a exploda în Asia şi Europa la sfârşitul anului, contractele futures pe gaze naturale europene crescând cu 2.381% din mai 2020. Preţurile mai mari la energie - tema principală a acestei perspective trimestriale - sunt taxe pentru consumatori şi întreprinderi. Acestea pot creşte preţurile de consum şi pot micşora marjele prin cheltuieli directe de operare mai mari şi presiuni inflaţioniste secundare care afectează industriile în mod diferit. De asemenea, pot împinge ratele dobânzilor mai sus, ridicând direct rata de actualizare a fluxurilor de numerar viitoare şi scăzând astfel evaluările acţiunilor. Există multe motive pentru a crede că preţurile energiei vor rămâne ridicate în viitorul previzibil din cauza subinvestiţiilor, ESG şi transformării ecologice. Acest lucru îi va atrage pe investitori să obţină o expunere la sectorul energetic în ansamblu pentru a-şi echilibra portofoliul faţă de supraponderarea în tehnologie şi acţiuni de creştere", spune Peter Garnry, şeful strategiei de acţiuni la Saxo Bank.

• Sectorul energetic a scăzut la un rol nesemnificativ pe pieţele de acţiuni

"În ianuarie 1995, sectorul energetic avea o pondere de 10% în S&P 500 şi, prin urmare, era al cincilea sector ca mărime după capitalizarea bursieră în cea mai mare economie şi piaţă de acţiuni din lume. De la acest început, sectorul energetic a cunoscut o perioadă de boom incredibil, atingând vârful în iunie 2008, când preţul ţiţeiului Brent a atins 140 USD/baril. În această perioadă, sectorul energetic global a depăşit piaţa globală de acţiuni cu 7,5% anualizat, oferind un randament total în USD de 16,2% anualizat", se arată în raport.

• Înfometarea investiţiilor în lumea fizică

"Există multe motive în spatele crizei energetice actuale - unele pe termen scurt şi altele pe termen lung. Unele dintre cele mai evidente sunt revoluţia Chinei în industria energiei pe bază de cărbune, abandonarea energiei nucleare de către Germania, jocul geopolitic al Rusiei, o piaţă globală a gazelor naturale prin GNL, investiţiile insuficiente în furnizarea de petrol şi gaze şi modele meteorologice extraordinare care reduc producţia de electricitate din hidro şi turbine eoliene", se precizează în raport.

• Mărfuri susţinute de inflaţie verde şi ofertă redusă

"Vedem un alt an în care oferta strânsă şi presiunile inflaţioniste vor susţine randamentul mărfurilor. Decarbonizarea lumii va crea din ce în ce mai mult aşa-numita inflaţie verde, în care creşterea cererii şi a preţurilor mărfurilor necesare pentru a susţine procesul va fi satisfăcută de oferta inelastică - parţial determinată de reglementări precum ESG - care interzice unor investitori şi bănci să susţină minerit şi foraj. activităţi", spune Ole Hansen, şeful strategiei pentru mărfuri la Saxo Bank.

Energie: În Europa, fragilitatea unei pieţe de energie axată pe decarbonizarea producţiei de energie a devenit din ce în ce mai evidentă în ultimele şase luni. Rezultatul a fost o inflaţie "ecologică", determinată de preţurile punitiv ridicate ale preţurilor la gaz şi energie, punând în pericol industriile mari consumatoare de energie, afectand în acelaşi timp înclinaţia consumatorilor de a cheltui şi de a menţine redresarea economică pe drumul cel bun."

Ole Hansen, şeful strategiei pentru mărfuri la Saxo Bank, continuă: "În timp ce gazul este privit ca puntea dintre cărbune şi sursele regenerabile în Europa, Asia rămâne blocată cu cărbunele ca sursă cheie de energie, nu în ultimul rând în China şi India, unde cererea crescută de energie anul trecut a fost satisfăcută de cererea crescută de cărbune. Ca urmare a acestui fapt şi în ciuda nevoii de decarbonizare a lumii, cantitatea de energie electrică generată la nivel mondial din cărbune a crescut cu aproximativ 9% până la un nou record în 2021. Agenţia Internaţională pentru Energie estimează că cererea va atinge un nou record în acest an, la un nivel în care poate rămâne neschimbat în următorii doi ani."

Potrivit sursei citate, metalele industriale au crescut puternic în 2021, dar cea mai mare parte a creşterii de 32% a indicelui Bursei de Metale din Londra a avut loc în prima jumătate a anului, anul s-a încheiat cu un anumit grad de incertitudine.

''În timp ce transformarea energiei către un viitor cu un consum mai puţin de carbon este de aşteptat să genereze o cerere puternică şi în creştere pentru multe metale cheie, perspectivele pentru China sunt în prezent cea mai mare necunoscută, în special pentru cupru, unde o parte considerabilă a cererii chineze este legată de sectorul imobiliar. Dar, având în vedere o lanţ slab de aprovizionare minieră, credem că actualele curente contrare din cauza încetinirii sectorului imobiliar din China vor începe să se modereze la începutul anului 2022'', se menţionează în raport.

Conform raportului, metalele preţioase au fost singurul sector care a suferit scăderi anul trecut, dar ţinând cont de curentele negative din creşterea randamentelor obligaţiunilor şi a unui dolar mai puternic, performanţa negativă a aurului de aproximativ 3,6% a fost acceptabilă dintr-o perspectivă diversificată a portofoliului. Fiind cel mai sensibil la dolari şi la rata dobânzii dintre toate mărfurile, aurul va lua o parte - dar nu toată - din inspiraţia sa direcţională din aceste două pieţe. Aurul este adesea folosit de administratorii de fonduri ca protecţie împotriva evenimentelor neaşteptate, fie că sunt evoluţii macroeconomice sau geopolitice.

Agricultură: Indicele global al preţurilor alimentelor al ONU FAO a încheiat 2021 cu o creştere anuală de 23%, sectoarele zahărului şi uleiurilor vegetale înregistrând cele mai puternice creşteri. Deşi vedem o oarecare moderare în 2022, riscurile climatice şi meteorologice rămân o preocupare într-un moment în care livrările s-au redus. La aceasta se adaugă o creştere a preţurilor la îngrăşăminte, legată de gaz, care, împreună cu costurile mai mari ale combustibilului, poate conduce la o trecere către culturi cu o intensitate mai mică a îngrăşămintelor.

• Macro: politica energetică neînţeleaptă a UE

"Criza energetică a UE a durat ani de zile. Anul 2021 s-a încheiat cu o lună de preţuri record. Gazele naturale în Europa sunt acum mai scumpe decât petrolul. În loc ca COP26 să ducă la o reducere treptată a cărbunelui, trista realitate a tranziţiei ecologice în UE este că cărbunele este în creştere (a se vedea perspectivele noastre pentru trimestrul IV pentru o analiză detaliată a transformării ecologice a UE).

În ultimii ani, UE a promovat în mod activ sursele regenerabile intermitente, care nu pot furniza o sursă de energie constantă, făcând eforturi în acelaşi timp pentru închiderea reactoarelor nucleare - unul dintre pilonii politicii de emisii scăzute de carbon ale UE. Acestea sunt cele două "păcate originare" ale politicii de tranziţie ecologică a UE şi de aceea consumatorii plătesc acum o factură de energie mult mai mare. În loc să se îndepărteze de combustibilii fosili, Europa este din ce în ce mai dependentă de importurile de gaze naturale, menţinând centralele pe cărbune, deci nicidecum aproape de decarbonizare.

Deşi situaţia este critică, nu totul este pierdut. În vacanţa de Crăciun, Comisia Europeană a lansat un sistem de clasificare care stabileşte o listă a activităţilor economice durabile din punct de vedere ecologic. Atât gazele fosile, cât şi energia nucleară sunt incluse ca surse de electricitate verde, cu anumite condiţii. Este o decizie înţeleaptă să incluzi nucleara, desigur. Acum, Parlamentul European şi Consiliul vor avea la dispoziţie patru luni să o examineze şi să opună, dacă consideră că este necesar. Ţările antinucleare (Austria, Germania şi Ţările de Jos) au protestat faţă de includerea energiei nucleare, dar nu au o majoritate calificată care să o respingă în Consiliu; care necesită cel puţin 20 de state membre reprezentând cel puţin 65 la sută din populaţia europeană. O obiecţie din partea Parlamentului este, poate, mai probabilă, deoarece necesită doar o majoritate simplă. Ar trebui să avem un răspuns până în iulie; sperăm că energia nucleară va rămâne o parte a ecuaţiei", spune Christopher Dembik, şeful cercetării macroeconomice la Saxo Bank.

• Venituri fixe: piaţa bearish de obligaţiuni nu va cruţa pe nimeni

"Criza energetică va avea consecinţe grave asupra pieţei obligaţiunilor, deoarece va menţine presiunile asupra preţurilor susţinute, erodând confortul de a deţine instrumente cu venit fix care oferă spreaduri moderate faţă de indicele lor de referinţă. Inflaţia ridicată se traduce prin politici monetare mai agresive la nivel mondial, chiar şi pentru băncile centrale, cum ar fi Banca Centrală Europeană, care a fost mai conciliantă decât altele. Prin urmare, este de aşteptat ca investitorii să evite să se confrunte cu riscul unor dobânzi mai mari anul acesta şi acest lucru va creşte volatilitatea pieţei. Totuşi, în lumina creşterii economice solide, creditele cu cote mai scăzute s-ar putea dovedi a nu fi la fel de vulnerabile precum obligaţiunile de calitate superioară", spune Althea Spinozzi, strateg senior pentru venituri fixe la Saxo Bank.

• Zona euro: spreadurile de credit vor rămâne susţinute în timp ce dobânzile vor creşte

"BCE se află între două focare: inflaţia mai mare şi creşterea stagnată. Atâta timp cât factorii de decizie cred că inflaţia nu este o ameninţare credibilă, Banca Centrală îşi va menţine politica monetară extrem de expansionistă. Cu toate acestea, dacă inflaţia devine o ameninţare probabilă, BCE va fi forţată să se angajeze în politici monetare mai restrictive. Conform cadrului simetric al inflaţiei adoptat vara trecută, inflaţia trebuie să atingă o medie de aproximativ 2 procente", se arată în raport.

• Investitorii cu venit fix ar trebui să acorde atenţie periferiei, în special spread-ului BTPS/Bund

"Restricţiile impuse recent pe fondul unui alt val de Covid vor afecta ratele ridicate de creştere ale Italiei. În plus, plecarea lui Mattarella din funcţia de preşedinte al republicii deschide posibilitatea unei alte crize politice, care ar putea culmina cu noi alegeri dacă Mario Draghi decide să se mute la Il Quirinale. Prin urmare, este sigur să presupunem că spread-ul BTPS/Bund se va extinde pe parcursul anului, cu o parte semnificativă a creşterii în primul trimestru al anului, deoarece incertitudinea politică rămâne ridicată. În cel mai optimist scenariu, în care Draghi continuă să conducă guvernul ca prim-ministru, spread-ul BTP/Bund ar putea creşte la 160 bps. Totuşi, să presupunem că fostul preşedinte al BCE decide să-şi părăsească actualul rol pentru a-şi continua preşedinţia; în acest caz, spread-ul BTP/Bund este probabil să crească la 200bps. S-ar putea chiar să depăşească pentru scurt timp peste acest nivel dacă se va ajunge la noi alegeri", spune Spinozzi.

• Forex: Reversie medie pentru marile mişcări din 2021 şi multă volatilitate

USD şi CNY(CNH): Prăpastia fiscală şi un Fed care va creşte dobânzile până când lucrurile vor exploda, în timp ce China se va relaxa

"La intrarea în 2022, se pare că fiecare apariţie a Fed-ului este mai stresantă decât precedenta. Între timp, China a semnalat contrariul: că va aduce relaxare şi sprijin pentru o economie chineză puternic afectată de mişcările oficiale împotriva exceselor din enormul său sector imobiliar, împreună cu o represiune asupra companiilor de tehnologie, ambele au afectat pieţele acolo, precum şi economia reală. Suprapunerea unei politici de "toleranţă zero" faţă de Covid a însemnat limite suplimentare ale activităţii economice."

EUR şi JPY: Yenul mult prea ieftin. Capitularea BCE ar putea sprijini euro

"Euro şi, în special, JPY au avut o performanţă slabă în T4, Europa aflându-se într-o poziţie foarte proastă, deoarece preţurile la gaze naturale şi la energie au crescut cu multipli faţă de maximele lor anterioare. Acest lucru s-a datorat în parte reducerii aprovizionării cu gaze naturale din Rusia şi situaţiei geopolitice din Ucraina, care încă cântăreşte foarte mult la momentul scrierii acestui articol", spune John J. Hardy, şeful strategiei FX la Saxo Bank.

Criptomonede: Viitorul bazat pe munca mare consumatoare de energie pare tulbure

Bitcoin riscă furia politicienilor pe fondul consumului de electricitate

"De la lansare în ianuarie 2009, Bitcoin a folosit protocolul de consens numit proof of work pentru a verifica tranzacţiile în reţeaua sa. Protocolul de dovadă a muncii este extrem de consumator de energie, deoarece se învârte în jurul a nenumărate servere care menţin reţeaua vie. În schimbul unei cantităţi mari de energie electrică şi de capacitate de server, reţeaua Bitcoin returnează disponibilitatea de a executa doar 6 tranzacţii pe secundă." spune Mads Eberhardt, analist de criptomonede la Saxo Bank.

• Bitcoin trebuie să adopte alternativa

"Discuţia despre consumul de energie ar fi, fără îndoială, o altă chestiune dacă nu ar exista o alternativă la protocolul de consens pentru dovezi de lucru. Deoarece acesta nu mai este cazul, partizanii extremi ai Bitcoin, care au susţinut de ani de zile protocolul de consens privind proof of work, în primul rând pentru securitatea superioară şi istoricul său, nu au argumente suplimentare pentru a insista asupra dovezii de lucru în comparaţie cu alternativa principală, dovada mizei. A doua cea mai mare criptomonedă - Ethereum - şi-a pregătit de ani de zile tranziţia de la proof of work la proof of stake într-o actualizare cunoscută sub numele de ETH 2.0. Tranziţia este de aşteptat să fie finalizată în acest an, iar consumul total de energie al Ethereum va reduce cu 99,95%. Tranziţia Ethereum demonstrează că nu este doar posibilă introducerea de noi criptomonede bazate pe proof of stake, ci şi adoptarea cadrului în timp ce a fost lansat după proof of work. Pe lângă scăderea drastică a consumului de energie de către Ethereum, ETH 2.0 va face Ethereum mult mai scalabil în ceea ce priveşte producţia tranzacţională realizabilă.

Într-o eră în care dezbaterea asupra sustenabilităţii este foarte necesară, în timp ce ne confruntăm simultan cu cea mai aprinsă criză energetică din ultimele decenii, proof of work este o piatră de moară în jurul gâtului pieţei cripto. Bitcoin şi piaţa cripto în general au multe provocări pe viitor pentru a evolua cu adevărat într-o clasă de active speculativă şi nu ajută la scenariul în care omul din stradă îşi imaginează un centru de date enorm atunci când se gândeşte la cripto. Deoarece dezbaterea privind sustenabilitatea este de aşteptat să se încingă în viitor, este probabil ca investitorii individuali, instituţiile şi dezvoltatorii să reconsidere alocarea de timp şi bani pentru Bitcoin sau alte criptomonede care se dovedesc funcţionale. După cum vedem noi, mecanismul de consens pentru proof of work este pur şi simplu prea fragil pentru a funcţiona inofensiv printr-o criză energetică condimentată cu un mediu de reglementare în continuă schimbare şi cu intenţia ascendentă de a fi sustenabil", se arată în raport.