RAPORTUL ANUAL TRANSPARENCY INTERNATIONAL Corupţia rămîne principala problemă a României în privinţa aderării la UE

Corupţia rămîne principala problemă a ţării noastre în perspectiva aderării la Uniunea Europeană, deşi România a făcut uşoare progrese în ultimul an, concluzionează Raportul Naţional asupra Corupţiei realizat de Transparency International România şi dat publicităţii, ieri, de directorul executiv al organizaţiei, Victor Alistar.

Directorul TI-România a declarat că evoluţia reformelor din ultima perioadă arată că "ţara noastră s-a înscris pe un drum bine definit al combaterii corupţiei şi că poate deveni membră a Uniunii Europene la 1 ianuarie 2007", dar a recomandat politicienilor români să îşi modereze "atitudinile triumfaliste".

"Este necesară menţinerea presiunii asupra Guvernului pentru a continua eforturile în privinţa combaterii corupţiei şi creşterii nivelului de integritate publică", a spus Victor Alistar, citat de Rompres.

El a adăugat că, în perioada martie 2005 - martie 2006, analizată în raportul Transparency International, instituţiile publice şi-au mai îmbunătăţit procedurile administrative, însă reformele anticorupţie nu au dat rezultatele aşteptate de cetăţean care se confruntă, în continuare, în mare măsură, cu aceleaşi probleme în relaţia cu sectorul public.

"Sunt de remarcat aspectele notabile la nivelul procedurilor administrative în relaţia cu cetăţeanul, care par să fie mai simple şi mai clare, dar fără impact vizibil în privinţa micii corupţii. Este necesară securizarea deciziei publice în domeniile sănătăţii, educaţiei, achiziţiilor publice, contractelor de infrastructură şi administraţiei publice locale", a spus directorul TI-România.

Totodată, raportul punctează drept "cel mai mare insucces al anului care a trecut" neînfiinţarea agenţiei de integritate, instituţia însărcinată cu monitorizarea şi sancţionarea conflictelor de interese şi a incompatibilităţilor, precum şi cu controlul averilor funcţionarilor publici, magistraţilor, demnitarilor şi administratorilor societăţilor publice.

La capitolul combaterea corupţiei sunt enumerate ca lipsuri ratarea creării instrumentelor de repatriere a averilor, conform Convenţiei ONU împotriva corupţiei, capacitatea administrativă scăzută în domeniul prevenirii şi combaterii spălării banilor, neutilizarea comisiilor de disciplină pentru funcţionarii publici şi neaplicarea prevederilor privind avertizorii de integritate.

La nivelul sancţionării corupţiei, raportul semnalizează capacitatea încă scăzută a DNA de a furniza rezultate concrete prin dosarele de mare corupţie trimise în instanţă, dar şi prin tendinţa clasei politice de a se proteja de riscul creării precedentului "pentru a nu deschide o cutie a Pandorei", după cum a subliniat Victor Alistar.

Raportul Naţional asupra Corupţiei este realizat în fiecare an de către TI-România, însoţind Raportul Global asupra Corupţiei editat de Secretariatul Internaţional de la Berlin al Transparency International. Monitorizarea şi concluziile Transparency International România vor fi folosite de Direcţia Extindere a Comisiei Europene în redactarea Raportului de ţară care va fi prezentat pe data de 16 mai.