Ratele scăzute ale dobânzilor la nivel internaţional pot crea distorsiuni în sectorul creditării şi pot adânci capcana datoriei pentru populaţie şi companii, este de părere viceguvernatorul BNR Liviu Voinea.
Domnia sa a precizat, ieri, că, în acelaşi timp, dobânzile scăzite stimulează investiţia în active cu randamente mai mari, dar mai riscante şi mai puţin lichide, subestimează riscul de credit, putând conduce la scăderea eficienţei politicii monetare după testarea pragului zero al ratei dobânzii.
Persistenţa unui nivel prea scăzut al dobânzilor pentru o perioadă prea îndelungată de timp poate duce la efecte negative, printr-o inversare bruscă a acestei tendinţe, a completat reprezentantul Băncii Centrale.
Liviu Voinea a subliniat, în ocazia prezentării Raportului asupra Stabilităţii Financiare, că economia ţării noastre nu este ameninţată, în prezent, de riscuri sistemice severe, dar că există două riscuri ridicate, unul legat de posibilitatea revenirii la politici prociclice pe plan intern, iar celălalt - de incertitudinile privind creşterea economică la nivel mondial.
Deşi în stagnare, un risc care nu este de negljat priveşte contagiunea dinspre sectorul bancar din Grecia.
În Raportul asupra Stabilităţii Financiare a fost introdus un risc redus (marcat cu galben) asupra situaţiei geopolitice din Orientul Mijlociu, cu posibile consecinţe asupra pieţei unice europene.
Un alt risc cuprins în raportul BNR este generat de incertitudini externe privind creşterea economiei mondiale, care nu este încă restabilită, de starea sistemului financiar internaţional, în special a sistemului bancar paralel, şi de posibila inversare a tendinţei descendente a ratelor de dobândă pe plan internaţional, determinând, la rândul lor, modificarea sentimentului investitorilor, în special pentru economiile emergente, potrivit domnului Voinea.
În acest context, este necesară prudenţă în mixul de politici economice interne, deşi principalele riscuri vin din mediul extern. Referitor la sectorul bancar, lucrarea arată că nivelul creditării în lei pentru populaţie a început să crească, însă creditarea pentru companii rămâne modestă, dar există potenţial de creştere.
Principala vulnerabilitate în sectorul companiilor este indisciplina financiară a firmelor, a menţionat Liviu Voinea, precizând că, pe timp îndelungat, firmele cu pierderi afectează şi activitatea bancară, condiţii în care băncile cresc dobânzile pentru clienţii buni platnici.
Datoria publică este sustenabilă în prezent, iar menţinerea deficitului la nivelul MTO asigură sustenabilitatea datoriei pe termen mediu şi lung, mai arată Raportul BNR.
Liviu Voinea a ţinut să precizeze că datoria publică brută, calculată prin metoda Maastricht la 39,9% din PIB la sfârşitul lui 2014, este mică, deşi a crescut, în şapte ani, de la 13%. În opinia reprezentantului Băncii Naţional, ar trebui să ne raportăm şi la datoria netă, care este de 35,5% din PIB.