RAPORTUL GLOBAL AL DEZVOLTĂRII UMANE: Mai mult de jumătate din populaţia ţării este săracă

• Ţara noastră a urcat pe locul 64 după indicele dezvoltării umane

Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) a lansat Raportul Global al Dezvoltării Umane, raport anual care clasifică ţările după indicele dezvoltării umane (IDU) şi în care România se regăseşte pe locul 64, cu cinci locuri mai sus decît în raportul pe anul 2004. Totuşi, spune consilierul prezidenţial Theodor Stolojan, prezent la lansare, progresul României este sub media ţărilor din Europa Centrală şi de Est. Pe primul loc se regăseşte Norvegia, din totalul celor 144 de ţări ierarhizate.

Theodor Stolojan a declarat că, deşi creşterea economică este factorul decisiv în dezvoltarea umană, totuşi în ţara noastră rezultatele bune din creşterea economică nu se regăsesc cu aceeaşi intensitate şi în dezvoltarea umană. Theodor Stolojan consideră că, pentru a învinge sărăcia, este nevoie şi de politici bune, bazate pe educaţie, sănătate şi domeniile sociale, astfel încît oamenii să beneficieze de rezultatele creşterii economice.

Consilierul prezidenţial crede că ţara noastră are nevoie de politici structurale şi regionale, precum şi de finalizarea reformei în administraţia locală, precizînd că s-au făcut progrese, dar mai există încă probleme.

În anul 2003, ţara noastră avea un indice al dezvoltării umane de 0,792, continuînd tendinţa ascendentă din ultimii ani. Dorel Abraham, co-autor al Raportului Naţional al Dezvoltării Umane, a declarat că pentru acest an este estimat un indice al dezvoltării umane de peste 0,8, ceea ce ar plasa ţara noastră în categoria ţărilor dezvoltate.

Pe baza raportului global a fost întocmit Raportul Naţional al Dezvoltării Umane pentru perioada 2003-2005, aflat la cel de-al optulea număr. Tema centrală a acestui raport este guvernarea locală şi dezvoltarea umană ca factori care se intercondiţionează. Potrivit raportului, tot mai mulţi români consideră că forma de guvernămînt influenţează dezvoltarea umană, aspect susţinut de PNUD, care sugerează promovarea unei legături viabile între aceşti doi factori.

• O treime din populaţia ţării poate fi afectată de sărăcia relativă

Potrivit raportului, în ţara noas-tră 1% din populaţie trăieşte în sărăcie extremă, cu mai puţin de un dolar pe zi, 12% în sărăcie severă, avînd nevoi intense şi cronice nesatisfăcute, iar 17% în sărăcie, lipsiţi de resursele minime pentru o viaţă decentă, în timp ce peste o treime poate fi afectată de sărăcia relativă.

• Discrepanţe majore între regiuni

Diferenţe între nivelul indicelui dezvoltării umane se regăsesc nu numai la nivel global, ci şi la nivel naţional. Astfel, cele mai scăzute valori ale indicelui se regăsesc în nord-estul (Moldova) şi sudul ţării, regiuni caracterizate şi de un nivel ridicat al sărăciei. În acelaşi timp, în nord-estul ţării se regăseşte şi cea mai ridicată rată a migraţiei forţei de muncă. Cele mai dezvoltate judeţe sînt Braşov şi Ilfov (în care este inclus şi oraşul Bucureşti).

Deosebiri se văd şi la nivelul PIB-ului per capita, al cărui nivel minim, se regăseşte în Moldova, în timp ce maximul este în Bucureşti. Cea mai redusă speranţă de viaţă la naştere o au cei din nord-vest, iar cea mai ridicată, din nou, în capitală. Capitala este pe primul loc şi în ceea ce preiveşte rata alfabetizării, la polul opus fiind sudul ţării.

Doar 9% din populaţie a participat la o şedinţă a Consiliului Local

Raportul Naţional al Dezvoltării Umane prezintă atît aspectele pozitive ale ultimilor ani, cum ar fi creşteri importante la anumite componente ale indicelui dezvoltării umane (speranţa de viaţă, nivel de trai, educaţie) sau faptul că în ţara noastră începe tot mai mult să se facă auzită vocea cetăţeanului, cît şi aspectele negative referitoare la transparenţa încă redusă a interacţiunilor dintre sectorul public şi societate.

Astfel, raportul subliniază că doar 9% din populaţia adultă a ţării noastre a participat vreodată la o şedinţă a Consiliului Local (participarea este mai ridicată în mediul rural decît în cel urban), şi că numai 19% a văzut proiectul de buget înainte de a fi adoptat de Consiliul Local. Aproape jumătate dintre cei care nu au participat la şedintele Consiliului Local nici nu ştiau că au acest drept. Raportul formulează în acest sens recomandări pentru configurarea agendei reformei în administraţia publică.