RAPORTUL GRECO ÎNVOLBUREAZĂ APELE ÎN JUSTIŢIE Secţia de Investigare a Magistraţilor, contestată de o parte din membrii CSM

Secţia pentru Investigarea Infracţiunilor din Magistratură a rămas fără procuror-şef şi după şedinţa de plen, de ieri, a Consiliului Superior al Magistraturii. Motivul l-a constituit lipsa cvorumului, pentru că nu au fost prezenţi 15 membri ai CSM pentru validarea Adinei Florea în funcţia de procuror-şef al SIIJ, dar şi o scrisoare deschisă semnată de şapte membri ai forumului suprem al magistraţilor.

Conform documentului respectiv, cei şapte membri ai plenului CSM solicită amânarea discutării tuturor aspectelor ce privesc activitatea SIIJ la o dată ulterioară aprobării publicării rapoartelor Comisiei de la Veneţia şi ale GRECO, adoptate în săptămâna 17-21 iunie 2019 şi organizării unei dezbateri publice asupra activităţii Secţiei. Potrivit informaţiilor apărute în spaţiul public, cele două organisme ale Consiliului Europei au solicitat autorităţilor române desfiinţarea acestei Secţii, apreciindu-se că aceasta este un instrument suplimentar pentru intimidarea şi exercitarea unor presiuni asupra judecătorilor şi procurorilor. Solicitarea celor două organizaţii europene privind desfiinţarea SIIJ este în consens şi cu recomandările cuprinse în raportul Comisiei Europene în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV) din data de 31 noiembrie 2018, Avizul Biroului Consiliul Consultativ al Judecătorilor Europeni din data de 25 aprilie 2019 şi avizul Consiliului Consultativ al Procurorilor Europeni din data de 16 mai 2019.

Semnatarii scrisorii arată că, la nivel internaţional, au crescut îngrijorările referitoa-re la încălcarea independenţei autorităţii judecătoreşti şi a împiedicării luptei împotriva corupţiei, generate de existenţa şi activitatea SIIJ. De asemenea, şi pe plan intern au fost formulate în mod repetat îngrijorări de către o parte a asociaţiilor profesionale ale magistraţilor cu reprezentativitate semnificativă, precum şi de o parte covârşitoare a magistraţilor din România.

În finalul scrisorii se precizează: "În acest context, (...), menţionăm că vom utiliza toate pârghiile de care dispunem pentru a susţine amânarea discutării chestiunilor ce ţin de activitatea acestei Secţii, după organizarea unor dezbateri publice privind respectarea de către autorităţile române a recomandărilor organismelor internaţionale. În acest context, solicităm public urgentarea traducerii şi aprobării publicării celor două rapoarte. Asumarea acestei poziţii, întărită de neparticiparea noastră la lucrările Plenului din data de 24 iunie, este rezultatul unui proces deliberativ responsabil, subsumat necesităţii respectării independenţei justiţiei, al cărei garant este Consiliul Superior al Magistraturii, exigenţă ce primează în raport cu exercitarea celorlalte atribuţii ale acestuia".

Cei şapte semnatari ai scrisorii sunt procurorul Nicolae Solomon, vicepreşedinte al CSM, judecătorii Annamaria Chiş, Mihai Bălan, Bogdan Mateescu şi procurorii Cristian Ban, Florin Deac şi Tatiana Toader.

Referitor la secţia specială de investigare a magistraţilor, deputatul liberal Cătălin Predoiu, fost ministru al Justiţiei, a declarat pentru Ziarul BURSA: "De ani de zile dis-cuţiile despre justiţie s-au concentrat pe legi şi instituţii, când de fapt trebuie concentrate pe oamenii implicaţi în actul de jus-tiţie, pe pregătirea lor profesională, morală şi psihologică să ancheteze şi să judece. Putem înfiinţa şi desfiinţa secţii speciale şi ce fel de instituţii doriţi, fără o evaluare severă şi îmbunătăţire a calităţii profesionale şi morale a operatorilor din justiţie, rezultatul va fi aceeaşi ineficienţă şi neîncredere. Sistemul judiciar e sfârtecat de lupte interne şi trebuie pacificat, e autarhizat şi trebuie pus mai strâns în legătură cu nevoia socială de justiţie civilă şi penală. Votul din CSM la care faceţi trimitere(n.r.- referitor la validarea Adinei Florea în funcţia de procuror şef al SIIJ) reflectă această sfârtecare internă a sistemului judiciar. O măsură punctuală şi singulară cum ar fi desfiinţarea SIIJ nu e suficientă, e nevoie de revenirea la "status quo ante" modificările legislative pesediste din ultimii ani şi relansarea unui şantier global în justiţie, transparent, cu o consultare reală şi cuprinzătoare, care să implice inclusiv o regândire a arhitecturii întregului sistem. Ajungem inevitabil la o discuţie constituţională, la o discuţie des-pre necesitatea unei noi republici, discuţie care să reviziteze şi alte zone sensibile, cum ar fi organizarea administrativ teritorială, natura republicii (parlamentară sau prezidenţială), relaţiile dintre puteri, etc. În orice caz, instituţiile rămân forme fără fond în absenţa profesionalismului, probităţii morale şi pregătirii psihologice adecvate a oamenilor care le deservesc".

Iniţial, validarea rezultatelor privind şefia SIIJ trebuia discutată săptămâna trecută, dar şedinţa plenului CSM nu a mai avut loc, deoarece nu a fost întrunit cvorumul.

Imediat, în spaţiul public, au apărut, pe surse, informaţii conform cărora în ultimul raport al GRECO privitor la OUG 7/2019, oficialii europeni susţin că SIIJ trebuie desfiinţată. Raportul nu a fost publicat încă, deşi a fost adoptat de către reuniunea GRECO, deoarece, conform procedurii, publicarea acestuia trebuie aprobată de guvernul statului căruia i se adresează.

Comisia de la Veneţia a adoptat şi ea, săptămâna trecută, opinia referitoare la ordonanţele de urgenţă pe justiţie, opinie în care sunt trecute şi criticile la adresa secţiei speciale de investigare a magistraţilor, care nu ar asigura, în opinia oficialilor europeni, independenţa judecătorilor şi procurorilor din ţara noastră.

Forumul Judecătorilor din România a solicitat, ieri, guvernului Dăncilă să autorizeze publicarea imediată a Raportului actualizat al GRECO cu privire la impactul modificărilor aduse legilor justiţiei asupra politicilor anticorupţie. Conform magistraţilor din ţara noastră, nu există şi nici nu trebuie să existe vreun fel de motiv de îngrijorare pentru a justifica un refuz de publicare imediată a aces-tui raport, deoarece aderarea în 1993 a ţării noastre la Consiliului Europei, în a cărui subordine se află GRECO şi Comisia de la Veneţia, s-a făcut prin respectarea principiilor privind drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului, valorile democraţiei şi ale statului de drept.

Amintim că, săptămâna trecută, inclusiv opoziţia parlamentară, prin Dan Barna - preşedintele USR şi Ludovic Orban - liderul PNL, a solicitat Guvernului să publice raportul GRECO privitor la OUG 7/2019.