English
Actualizare 07:54 ICCJ: "Raportul MCV remarcă menţinerea ritmului de soluţionare a cauzelor de corupţie la nivel înalt"
Raportul MCV remarcă progresele făcute de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) în aplicarea noilor coduri şi în unificarea jurisprudenţei, precum şi menţinerea ritmului de soluţionare a cauzelor de corupţie la nivel înalt, informează instanţa supremă, într-un comunicat publicat ieri.
Preşedintele ICCJ, Livia Stanciu, a declarat: "În cuprinsul raportului au fost evidenţiate, cu obiectivitate, progresele realizate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru îndeplinirea obiectivelor Mecanismului de Cooperare şi Verificare de la data publicării raportului precedent. Au fost remarcate eforturile şi rezultatele instanţei supreme în unificarea jurisprudenţei, în punerea în aplicare a noului Cod penal şi a noului Cod de procedură penală, precum şi în asigurarea accesului la practica Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, prin publicarea acesteia pe pagina de internet a instanţei supreme".
Potrivit judecătoarei, raportul a remarcat, totodată, importanţa şi caracterul funcţional al noului instrument de unificare a jurisprudenţei - sesizarea ICCJ în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, "care a contribuit substanţial la uniformizarea jurisprudenţei, alături de mecanismul recursului în interesul legii".
În plus, raportul a reţinut menţinerea ritmului de soluţionare a cauzelor de corupţie la nivel înalt, mai transmite comunicatul ICCJ.
Livia Stanciu a precizat că ICCJ va continua eforturile pentru asigurarea jurisprudenţei unitare la nivel naţional, prin mecanismele procedurale, pentru consolidarea rolului de instanţă de casaţie şi pentru îndeplinirea obiectivelor ce îi revin în Mecanismul de Cooperare şi Verificare.
(Valentin Busuioc)
---
Raportul MCV dat ieri publicităţii conţine şase recomandări adresate Ministerului Justiţiei, una dintre acestea referindu-se la nominalizarea unui procuror şef al DIICOT, în baza unei proceduri transparente şi bazate pe merit.
Ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc, a declarat, ieri, că procedura de numire a procurorului şef DIICOT va respecta cu stricteţe prevederile legale în vigoare şi, cu siguranţă, această structură va avea la conducere un procuror care va respecta exigenţele de profesionalism şi integritate. "În ceea ce priveşte o evaluare normativă a procedurii de numire în funcţii de conducere la nivelul magistraturii, va fi nevoie de un dialog mai strâns cu reprezentantul Comisiei Europene", a precizat domnia sa, într-o conferinţă de presă.
O altă recomandare adresată Ministerului Justiţiei (MJ) în raport se referă la elaborarea, împreună cu CSM, a planului de acţiune pentru implementarea şi dezvoltarea sistemului judiciar, cu termene foarte clare. "Strategia a fost adoptată împreună cu sistemul judiciar, împreună cu mai multe ONG-uri care au fost consultate în acest proiect. Cu siguranţă că aşa se va întâmpla şi în legătură cu planul de acţiune", a explicat ministrul Cazanciuc.
MCVrecomandă ministerului să exploreze soluţiile pragmatice care să asigure accesul la instanţe. Robert Cazanciuc susţine că există un dialog pe mai multe planuri cu CSM, pentru a fi asigurat un bun acces la actul de justiţie şi a subliniat: "O a cincea recomandare este îmbunătăţirea colectării datelor statistice privind valorificarea bunurilor confiscate şi asigurarea faptului că noua agenţie poate realiza managementul bunurilor sechestrate şi va lucra cu ANAF, pentru a creşte procentul de valorificare. Avem aprobarea Guvernului din decembrie pentru a înfiinţa această agenţiei cu termen de operaţionalizare martie 2015. În această perioadă vor fi luate mai multe decizii pentru a face operaţională această agenţie, inclusiv angajarea în dezbateri cu ONG-urile, pentru a aduna toate informaţiile în aşa fel încât să facem o instituţie viabilă, nu doar o formă fără fond".
Potrivit Mediafax, a şasea recomandare adresată Ministerului Justiţiei are legătură cu folosirea strategiei naţionale anticorupţie pentru a identifica domeniile expuse la corupţie şi pentru a elabora măsuri educative şi preventive, cu sprijinul organizaţiilor neguvernamentale. "Rezultatele obţinute până în momentul de faţă în cadrul strategiei naţionale anticorupţie, practic cea mai importantă platformă de prevenire a corupţiei la nivelul administraţiei publice, vor fi valorificate în cadrul proiectului nostru de a prelungi acest proiect şi după 2015", a adăugat Robert Cazanciuc.
Tot referitor la raportul MCV, ministrul Justiţiei a concluzionat faptul că o consolidare a procesului de reformă reprezintă o prioritate majoră pentru instituţia pe care o conduce, dar şi pentru Guvernul României.
"Deşi România şi Comisia Europeană au susţinut, în mod constant, că nu există o legătură între MCV şi aderarea la spaţiul Schengen, în fiecare raport există o contribuţie la conturarea deciziilor statelor membre. În acest context, actualul raport ne permite să acceptăm un dialog cu statele membre, pentru obţinerea unei decizii favorabile României de aderare la spaţiul Schengen în cel mai scurt timp posibil", a conchis ministrul.
Domnul Cazanciuc, a mai declarat că raportul MCV este "cea mai bună evaluare de până în prezent", superior celui din 2014, fiind remarcate progrese la nivelul sistemului judiciar, demnitarul subliniind însă că România nu trebuie să devină o victimă a propriului succes.
• DNA: "Raportul MCV reconfirmă calitatea activităţii anticorupţie"
Raportul MCV reconfirmă calitatea activităţii desfăşurate de Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) şi subliniază sporirea încrederii publice în această instituţie, remarcând însă, totodată, creşterea numărului cazurilor de corupţie în rândul magistraţilor, consideră DNA.
Potrivit unităţii de parchet, în raport se consemnează că în dosarele instrumentate de DNA au fost trimise în judecată peste 1.000 de persoane, între care opt parlamentari, doi prefecţi şi şapte preşedinţi de consilii judeţene. Totodată, este menţionată o creştere a numărului cazurilor de corupţie în rândul magistraţilor, adăugând că este "o formă extrem de corozivă de corupţie", mai arată DNA.
Astfel, consemnează Direcţia, au fost trimişi în judecată 23 de judecători şi 12 procurori, dintre care şase cu funcţii de conducere. Referitor la aceste ultime cifre, DNA este de părere că raportul insistă că nu reflectă o creştere a corupţiei în magistratură, ci întărirea capacităţii DNA de a identifica asemenea situaţii, precum şi dorinţa cetăţenilor de a se implica în semnalarea lor.
Tendinţa pozitivă, continuă reprezentanţii DNA, s-a menţinut şi în ceea ce priveşte numărul şi funcţiile persoanelor condamnate în cauze de corupţie ale acestei unităţi de parchet. Astfel, între cele peste 1.000 de persoane condamnate în 2014 se află un premier, miniştri, parlamentari, judecători, procurori şi primari, precum şi personalităţi influente din lumea afacerilor, ţine să sublinieze instituţia condusă de Laura Codruţa Kovesi.
"Ca expresie a întăririi încrederii publice în instituţie, la DNA s-au înregistrat aproape 5.000 de cazuri noi, ceea ce reprezintă o creştere accentuată în comparaţie cu anul precedent. DNA a acordat atenţie specială recuperării prejudiciilor în dosarele de corupţie, valoarea banilor şi a bunurilor sechestrate fiind de 200 de milioane de euro, între care 416 terenuri şi 93 de autoturisme. Instanţele au dispus, prin decizii de condamnare definitivă, confiscarea a circa 30 de milioane de euro, precum şi a unui mare număr de bunuri, în timp ce compensaţiile acordate părţilor civile au fost de 274 de milioane euro", se mai arată în comunicatul instituţiei.
Totodată, adaugă DNA, într-o perspectivă mai largă asupra combaterii corupţiei la nivel înalt, raportul notează unele dificultăţi. "Pe de o parte, la solicitările DNA de ridicare a imunităţii unor parlamentari, răspunsul Parlamentului a părut arbitrar şi lipsit de criterii obiective. Pe de altă parte, rata de recuperare înregistrată de autoritatea competentă la executarea hotărârilor judecătoreşti este estimată la numai 5-15 % din activele care fac obiectul unei hotărâri judecătoreşti, ceea ce face ca sancţiunile aplicate să aibă caracter mai descurajator, iar victima (care este adesea statul, în cazurile de corupţie) să nu îşi recupereze pierderea suferită", spun reprezentaţii instituţiei.
Referitor la cadrul legislativ anticorupţie, Raportul menţionează că intrarea în vigoare a noilor coduri, în 2014, a reprezentat o schimbare majoră pentru instituţiile anticorupţie, între care DNA. Reprezentanţii DNA subliniază, în acest context, că au atras atenţia asupra riscurilor că unele prevederi ar putea să afecteze eficienţa investigaţiilor şi au semnalat o serie de aspecte pentru a fi incluse în amendamentele la noilor coduri.
Comisia Europeană regretă lipsa unui consens în Parlament în privinţa asigurării independenţei justiţiei, a declarat, ieri, Angela Filote, şefa reprezentanţei Comisiei la Bucureşti, care a subliniat necesitatea educării populaţiei în vederea respingerii corupţiei cotidiene.
Domnia sa a subliniat: "Raportul de anul acesta confirmă trendul pozitiv înregistrat încă din 2013 în asigurarea independenţei justiţiei în România şi lupta împotriva corupţiei. Constatăm, totodată, o mai bună cooperare instituţională între puterile statului şi mă refer în principal la executiv şi la justiţie. Pe de altă parte, nu putem vedea încă o garanţie a ireversibilităţii acestui proces pentru că, din păcate, şi în 2014 atacurile la adresa justiţiei au continuat".
Angela Filote a evidenţiat faptul că prevenirea corupţiei trebuie să includă şi un efort de educare a populaţiei pentru a respinge aşa numita corupţie cotidiană, adică cea cu care se întâlnesc cetăţenii în fiecare zi în domeniul educaţiei, în domeniul sănătăţii sau în interacţiunea cu instituţiile statului la nivel local.
• Zgonea: "O parte din comentariile din MCV nu se referă la Camera Deputaţilor"
Preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea, a declarat, ieri, că 90% dintre recomandările făcute în raportul MCV nu intră în atribuţiile Camerei şi că o parte din comentariile făcute nu se referă la acest for care a luat întotdeauna deciziile în termen, sugerând că problema ar fi la Senat.
Domnia sa a explicat: "Noi întotdeauna am luat deciziile în termen şi am respectat toate deciziile CC şi le-am aplicat (...), dar şi în materie de incompatibilitate şi conflict de interese ne-am încadrat în termenele prevăzute de lege, astfel încât nu există comentarii cu privire la această chestiune".
Întrebat dacă problema este la Senat, Zgonea a spus: "Din ce ştiu eu, noi am luat act de pierderea mandatului domnului Ştefan Stoica înainte de a lua Senatul. Din ceea ce ştiu eu, nu este niciun parlamentar care să fi avut vreo problemă că noi am trenat dosarul în Camera Deputaţilor, iar dosarul care a venit săptămâna aceasta în Camera Deputaţilor l-am trimis Comisiei juridice cu termen săptămâna viitoare".
El a mai spus că nu se poate face comparaţie cu alte Parlamente, arătând că doar în ţara noastră există DNA sau ANI.
Potrivit lui Zgonea, Parlamentul a făcut în ultimii doi ani paşi importanţi şi a luat decizii revoluţionare, afirmând că este de acord cu eliminarea necesităţii de a discuta în Parlament ridicarea imunităţii, dar pentru acest lucru trebuie revizuită Constituţia.
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
