RAPORTUL MCV:"România ar trebui să facă mai mult pentru statul de drept"

• Mark Gray: "România îndeplineşte condiţiile specifice pentru intrarea în Schengen"

România îndeplineşte condiţiile specifice pentru intrarea în Schengen, a declarat, ieri, purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Mark Gray, după prezentarea principalelor puncte din raportul MCV. "Da, Comisia crede că România îndeplineşte condiţiile specifice de intrare în Schengen. Ar trebui să fim corecţi să spunem că totul a fost tratat ca un soi de exerciţiu. Acesta nu este un raport pe Schenghen, ci dor unul dintre obiectivele pe care România trebuie să le îndeplinească", a precizat Mark Gray, întrebat dacă România îndeplineşte condiţiile de intrare în spaţiu Schengen.

Concluziile raportului vor avea urmări în procesul de intrare a României în Schengen. Olanda şi Germania sunt ţările care au blocat în ultimele luni o decizie a Consiliului JAI privind aderarea la spaţiul Schengen a României şi Bulgariei, anunţând că pentru a accepta acest lucru aşteaptă progrese în raportul MCV al Comisiei Europene.

România a pus în aplicare doar unele dintre recomandările care vizau restabilirea statului de drept şi a independenţei sistemului judiciar, se arată în Raportul Comisiei Europene privind progresele înregistrate de Ro­mânia în cadrul Mecanismului de cooperare şi de verificare.

Documentul mai precizează: "Deşi Constituţia şi rolul şi hotărârile Curţii Constituţionale au fost respectate, angajamentele referitoare la protecţia sis­temului judiciar împotriva atacurilor, la înlocuirea miniştrilor împotriva cărora au fost pronunţate hotărâri în materie de integritate şi la demisia parlamentarilor care fac obiectul unor hotărâri definitive în materie de incompatibilitate şi conflicte de interese sau care au fost condamnaţi definitiv pentru corupţie la nivel înalt nu au fost puse în aplicare pe deplin. În acelaşi timp, nu au fost făcute încă numirile la conducerea Ministerului Public şi a DNA".

Comisia consideră că alegerea unui nou Parlament şi numirea unui nou Guvern oferă ocazia de a respecta pe deplin şi cu rapiditate aceste recomandări. În consecinţă, Comisia solicită noului Guvern să ia măsurile necesare.

De asemenea, oficialii europeni remarcă necesitatea accelerării progreselor în ceea ce priveşte recomandările sale referitoare la reforma sistemului judiciar, la integritate şi la lupta împotriva corupţiei. Comisia va monitoriza îndeaproape progresele, în cadrul unui dialog constant cu autorităţile române, iar la sfârşitul anului 2013 va prezenta un raport cu privire la procesul de reformă.

• Respectarea statului de drept şi a independenţei sistemului judiciar

Comisia a emis zece recomandări specifice menite să contribuie la soluţionarea controverselor privind statul de drept şi independenţa judiciară. Guvernul României a confirmat Comisiei că va pune în aplicare aceste recomandări. Comisia a monitorizat îndeaproape progresele înregistrate cu privire la aceste puncte, în funcţie de obiectivele de referinţă stabilite în cadrul deciziei privind MCV. Evaluarea arată că România a pus în aplicare doar unele dintre recomandările Comisiei care vizau restabilirea statului de drept şi a independenţei sistemului judiciar. Raportul Comisiei menţionează: "Deşi Constituţia şi rolul şi hotărârile Curţii Constituţionale au fost respectate, angajamentele privind independenţa sis­temului judiciar şi privind răspunsul la hotărârile în materie de integritate nu au fost puse în aplicare în mod corespunzător. De asemenea, nu a fost numită încă o nouă conducere a Ministerului Public şi a DNA-ului".

Una dintre principalele preocupări exprimate de Comisie în luna iulie a fost stabilitatea ordinii constituţionale. Rolul Curţii Constituţionale este deosebit de important în această privinţă, precizează Raportul, care mai spune: "Faptul că hotărârea definitivă a Curţii Constituţionale privind valabilitatea referendumului din data de 29 iulie a fost respectată a fost un semnal important că normele constituţionale nu mai erau puse sub semnul întrebării".

Oficialii europeni menţionează: "Un alt motiv de preocupare a fost recurgerea la ordonanţe de urgenţă, o preocupare împărtăşită de Comisia de la Veneţia a Consiliului Europei. Utilizarea acestei competenţe la începutul lunii iulie a jucat un rol important în ceea ce priveşte preocupările legate de eludarea normelor constituţionale. Guvernul României s-a angajat să recurgă la ordonanţe de urgenţă strict în situaţiile prevăzute de Constituţie şi numai în caz de urgenţă".

Parlamentul a numit noul Avocat al Poporului în ianuarie 2013. "Întrucât noul Avocat al Poporului a primit sprijinul deplin al coaliţiei aflate la guvernare, dar nu şi pe cel al opoziţiei, va fi deosebit de important ca acesta să dovedească, în acţiunile sale, că se poate ridica deasupra partizanatelor politice", se mai arată în raport.

Raportul Comisiei menţionează că locul Constituţiei şi al Curţii Constituţionale a fost restabilit, în conformitate cu recomandările Comisiei. Este esenţial ca Preşedintele, noul Guvern şi noul Parlament să garanteze stabilitatea ordinii constituţionale şi toate partidele politice ar trebui să depună eforturi pentru re­ducerea polarizării sis­temului politic.

• Independenţa sistemului judiciar

Comisia Europeană mai spune în raportul MCV că, în timpul verii, una dintre preocupările majore a fost dovada clară a exercitării de presiuni asupra instituţiilor judiciare şi a lipsei de respect pentru independenţa sistemului judiciar: "Acesta rămâne un motiv serios de preocupare. Comisia a primit numeroase rapoarte privind acte de intimidare sau hărţuire comise împotriva unor persoane care lucrează în instituţii judiciare şi anticorupţie importante, inclusiv ameninţări cu un caracter personal împotriva judecătorilor şi a familiilor acestora şi campanii mediatice de hărţuire. Din păcate, recomandarea Comisiei nu a fost pusă în aplicare pe deplin. Atacurile cu motivaţie politică la adresa sistemului judiciar nu au încetat. Un punct critic este acceptarea hotărârilor judecătoreşti: pentru aceasta este necesar ca toţi membrii clasei politice să ajungă la un consens privind abţinerea de la criticarea hotărârilor judecătoreşti, de la subminarea credibilităţii magistraţilor sau de la exercitarea de presiuni asupra acestora".

De asemenea, Comisia atrage atenţia asupra rolului mijloacelor de informare în masă: "Au existat numeroase exemple de mijloace de informare în masă care au exercitat presiuni asupra sistemului judiciar, precum şi anumite îndoieli cu privire la eficacitatea activităţii de supraveghere desfăşurată de Consiliul Naţional al Audiovizualului. Situaţia sugerează necesitatea unei revizuiri a normelor existente pentru a garanta faptul că libertatea presei este însoţită de o protecţie corespunzătoare a instituţiilor şi a drepturilor fun­damentale ale per­soanelor, precum şi pentru a pune la dispoziţie măsuri reparatorii efi­ciente".

Un aspect specific a fost îngrijorarea Comisiei cu privire la faptul că hotărârile judecătoreşti anterioare ar fi putut fi invalidate vara trecută prin graţieri acordate în circumstanţele particulare ale preşedinţiei interimare. Raportul spune: "Preşedintele interimar a respectat pe deplin recomandarea în această privinţă".

Un ultim aspect al independenţei judiciare este angajamentul executivului şi al legislativului în ceea ce priveşte respectarea unor criterii de calitate în procesul de numire în posturile-cheie din instituţiile judiciare. Comisia consideră că rezultatele obţinute de România în materie de combatere a corupţiei la nivel înalt au reprezentat unul dintre cele mai importante progrese înregistrate în cadrul MCV.

Comisia consideră că este esenţial să se numească o nouă conducere a Ministerului Public şi a Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) care să poată demonstra independenţa, integritatea şi profesionalismul necesare pentru a se bucura de încrederea publicului şi a continua să aibă rezultate eficiente.

• Integritatea

Persoanele aflate în funcţii de conducere trebuie să demonstreze, în opinia oficialilor europeni, că îndeplinesc standarde ridicate în materie de integritate. În plus, în cazul în care autorităţile judiciare constată că această condiţie nu este îndeplinită, nerespectarea hotărârilor judecătoreşti implică, de asemenea, o lipsă de respect faţă de statul de drept. În raportul său din luna iulie, Comisia şi-a exprimat preocuparea că atât Guvernul, cât şi Parlamentul nu au respectat pe deplin acest principiu.

Raportul spune: "În luna noiembrie, rapoartele prezentate de Agenţia Naţională de Integritate (ANI) cu privire la unii miniştri şi înalţi funcţionari nu au dus la demisia acestora. Noul Guvern şi-a reiterat obiectivul de a lupta împotriva corupţiei, dar, dintre persoanele nou-numite în funcţia de minis­tru, trei erau cercetate penal pentru fapte de corupţie. În recomandările sale din luna iulie, Comisia şi-a exprimat speranţa că miniştrii vor da un exemplu în ceea ce priveşte respectarea aspectelor legate de integritate: acelaşi lucru este aşteptat şi în ceea ce priveşte acuzaţiile de corupţie. Este esenţial pentru credibilitatea unui guvern ca persoanele care îndeplinesc funcţii ministeriale să se bucure de încrederea publicului, de exemplu prin prezentarea demisiei atunci când există împotriva lor un raport ANI în materie de integritate. Cerinţele constituţionale, inclusiv suspendarea din func­ţia de ministru în cazul trimiterii în judecată, vor trebui aplicate în integralitate. În mod similar, credibilitatea Parlamentului ar avea de câştigat de pe urma unor proceduri mai clare de ges­tionare a dosarelor în care parlamentarii fac obiectul unor hotărâri în materie de integritate sau al unor acuzaţii de corupţie. Prezumţia ar trebui să fie aceea că, în cadrul normelor con­stituţionale instituite, organele de urmărire penală să îşi poată desfăşura activitatea în acelaşi mod ca în cazul celorlalţi cetăţeni.(...) În ianuarie 2013, Parlamentul a adoptat amendamente la statutul membrilor săi, modificând procedura de ridicare a imunităţii în cazurile de percheziţie, arestare sau reţinere a acestora şi de urmărire penală a foştilor miniştri. Sunt prevăzute măsuri suplimentare, inclusiv adoptarea unui cod de conduită. Printre aceste măsuri vor trebui să se numere includerea unui termen pentru fiecare etapă a procedurii în Parlament şi furnizarea unei justificări complete atunci când Parlamentul refuză să ridice imunitatea. Este, de asemenea, important să se clarifice faptul că ANI rămâne singura autoritate însărcinată cu verificarea potenţialelor incompatibilităţi ale funcţionarilor aleşi şi numiţi. În ceea ce priveşte abordarea Parlamentului, contestarea de ordin mai general a hotărârilor judecătoreşti, care s-a înregistrat într-un anumit caz, a reprezentat o preocupare majoră: CSM a trebuit să sesizeze Curtea Constituţională pentru a se asigura că Parlamentul execută efectiv o hotărâre definitivă a Înaltei Curţi. Se speră că noile proceduri vor preveni repetarea unor astfel de probleme".

De la ultimul raport, Agenţia Naţională de Integritate (ANI) a continuat să obţină rezultate şi să îşi dezvolte eficacitatea operaţională, mai precizează Raportul. ANI a demarat un proiect informatic, care vizează colectarea de date privind funcţionarii aleşi şi numiţi şi efectuarea unei verificări încrucişate cu alte baze de date de stat, cum ar fi registrul comerţului sau administraţia fiscală, în scopul detectării conflictelor de interese. Acest proiect va necesita însă resurse su­plimentare pentru a putea fi derulat la în­treaga sa capacitate.

O preocupare majoră, în opinia oficialilor europeni, rămâne faptul că rapoartele ANI sunt în mod frecvent contestate, chiar dacă bilanţul acţiunilor câştigate de ANI în cazul atacării deciziilor sale în instanţă este pozitiv: "Agenţia, Consiliul Naţional de Integritate (NIC) şi personalul acestora au făcut deopotrivă obiectul unor frecvente atacuri politice şi mediatice. Parlamentul nu a aplicat rapoartele ANI, chiar şi atunci când erau confirmate de hotărâri definitive ale instanţelor (a se vedea cele de mai sus). În noiembrie 2012, ANI a emis patru rapoarte de incompatibilitate privind miniştri şi înalţi funcţionari. Toate cele patru rapoarte au fost contestate în instanţă şi niciunul dintre cei vizaţi nu a demisionat din acest motiv. Împreună cu sugestiile frecvente de modificare a cadrului juridic al ANI, această situaţie generează o incertitudine care îngreunează capacitatea României de a face dovada instituirii unui cadru juridic solid în materie de integritate".

• Reforma sistemului judiciar

Prima recomandare prevăzută de raportul din luna iulie cu privire la reforma sistemului judiciar se referea la punerea în aplicare a tuturor celor patru coduri juridice. Calendarul de punere în aplicare a acestei reforme-cheie rămâne incert, se arată în Raport, care menţionează: "Intrarea în vigoare a Codului de procedură civilă este în continuare prevăzută pentru februarie 2013. Intrarea în vigoare a Codului penal şi a Codului de procedură penală este programată cu titlu indicativ în februarie 2014. Este nevoie de mai multă claritate cu privire la modul în care se poate evita amânarea în continuare a acestor date".

Cea de a doua recomandare se referea la presiunea generală exercitată de volumul de muncă asupra sistemului judiciar din România şi la necesitatea de a restructura instanţele şi parchetele, reechilibrând numărul de angajaţi şi sarcina de lucru. Raportul spune că Guvernul remediază în prezent sursa acestei probleme, prin modificări legislative, abordând unele dintre cauzele speciale ale unui val de dosare noi.

Ultima recomandare se referea la crearea unui grup de largă reprezentare care să monitorizeze reforma judiciară. Această recomandare a reflectat necesitatea de a se ajunge la un consens pentru reformarea sistemului judiciar. De la raportul din luna iulie nu s-a realizat niciun progres în ceea ce priveşte reunirea în mod eficace a actorilor-cheie, mai spune Raportul.

• Răspunderea sistemului judiciar

Raportul MCV din iulie 2012 a atras atenţia asupra necesităţii de a face o distincţie între impactul codurilor asupra resurselor şi aspectele mai generale referitoare la volumul de lucru în sistemul judiciar. Raportul de acum spune: "De exemplu, înlocuirea procedurii judiciare cu o procedură administrativă de gestionare a chestiunilor legate de taxele de primă înmatriculare a unei maşini - care se preconizează că va degreva instanţele de aproximativ 100.000 de dosare. Un caz deosebit de important din timpul verii a dus la suspendarea pe durata cercetărilor a unui procuror care este, de asemenea, membru al Consiliului Superior al Magistraturii. Un alt element esenţial al reputaţiei şi răspunderii sistemului judiciar este procedura de numire a magistraţilor. Noile dispoziţii privind promovarea magistraţilor la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie par să fi introdus o nouă rigoare în cadrul sistemului: pare mai important să se menţină calitatea concurenţei mai degrabă decât să se remedieze lacunele percepute, care se pot dovedi a fi de scurtă durată".

• Consecvenţa şi eficacitatea acţiunii judiciare

Consecvenţa şi transparenţa procesului judiciar sunt elemente-cheie pentru credibilitatea şi eficacitatea acestuia. Raportul spune: "De la raportul din luna iulie, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a continuat să ia măsuri concrete în vederea unificării ju­ris­prudenţei şi a îmbunătăţirii calităţii acesteia, asigurând transmiterea hotărârilor către instanţele inferioare şi îmbunătăţind accesul online. Transformarea treptată a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie într-o instanţă de casaţie cu drepturi depline, cu mai puţine responsabilităţi în materie de soluţionare a recursurilor, ar sprijini, de asemenea, concentrarea asupra unificării jurisprudenţei privind chestiunile de drept. Procedura de recurs în interesul legii contribuie deja la înregistrarea de progrese în această direcţie. Va fi important să se asigure că aceşti paşi înainte nu sunt puşi în pericol de un volum de muncă suplimentar rezultat din introducerea noii proceduri privind hotărârile preliminare, deşi numărul actual de judecători din completele de judecată de la ICCJ pare să ofere echilibrul corect".

Un aspect important pentru unificarea jurisprudenţei este actualizarea sistemului informatic depăşit, care limitează capacitatea de informare a judecătorilor cu privire la hotărârile pronunţate în alte cauze.

• Eficacitatea acţiunii judiciare

ICCJ a raportat progrese semnificative în gestionarea dosarelor de corupţie la nivel înalt, înregistrându-se o scădere de la 28 la 10 cauze pendinte, precum şi o creştere a numărului de cauze soluţionate în primă instanţă, mai arată Raportul prezentat ieri. Documentul spune: "În dosarele în care inculpaţii au fost condamnaţi, s-a adoptat o abordare mai proporţională şi consecventă a pedepselor. Rezultatul este acela că justiţia este percepută ca îndeplinindu-şi mai eficient rolul disuasiv.

Ministerul Justiţiei a lansat, de asemenea, un proiect pe termen mediu pentru a contribui la codificarea legislaţiei, cu posibile modificări în scopul accelerării procesului de actualizare.(...) În ultimele luni, Ministerul Public, Direcţia Generală Anticorupţie şi Înalta Curte au continuat să lucreze în mod profesionist şi imparţial, uneori fiind supuse unei presiuni extreme. Rezilienţa dovedită până în prezent de instituţiile respective întăreşte concluzia că rezultatele pe care acestea le-au obţinut în materie de sancţionare a corupţiei la nivel înalt se numără printre cele mai semnificative semne ale progreselor realizate de România în cadrul MCV. Este esenţial ca acest progres să se menţină sub noua conducere. De asemenea, acesta nu trebuie să fie subminat de alte restricţii privind capacitatea agenţiilor de asigurare a respectării legii de a acţiona în justiţie".

• Lupta împotriva corupţiei

Raportul MCV spune că DNA a continuat să cerceteze şi să aducă în faţa instanţei cu succes dosare de corupţie: "Numărul condamnărilor definitive pronunţate pe baza dosarelor instrumentate de DNA s-a dublat în 2012, în comparaţie cu anul precedent. Acestea au vizat politicieni din toate partidele importante. A existat, de asemenea, o creştere constantă a trimiterilor în judecată şi a condamnărilor în dosare instrumentate de DNA privind fraude implicând fonduri ale UE. Aceasta poate servi drept un exemplu important pentru activitatea organelor de urmărire penală, atunci când există indicii privind discrepanţe mari în ceea ce priveşte rezultatele obţinute de diferite parchete. MCV recomandă, de asemenea, depunerea de eforturi importante pentru eliminarea corupţiei la toate nivelurile societăţii româneşti".

În ceea ce priveşte spălarea de bani ca infracţiune de sine-stătătoare, un dosar important este judecat în prezent la ICCJ, mai spun oficialii europeni în Raport. A crescut numărul cererilor înaintate către Oficiul de recuperare a creanţelor şi, în special, numărul cererilor din partea autorităţilor române.

Raportul MCV mai arată că progresele par foarte limitate în ceea ce priveşte prevenirea şi pedepsirea corupţiei legate de achiziţiile publice: "Paşii înainte făcuţi în combaterea corupţiei la nivel înalt nu au fost însoţiţi de progrese în domeniul achiziţiilor publice. Instrumentarea dosarelor pare să dureze mult, parţial din cauza necesităţii unei expertize financiare specifice, ceea ce conduce la problema specială a contractelor încheiate înainte de pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti cu privire la infracţiune. Pedepsele pentru funcţionarii implicaţi în doare de fraudă în materie de achiziţii publice sunt în continuare foarte mici, iar legea nu prevede posibilitatea unei anulări pe motive de conflict de interese a proiectelor care au fost deja executate. Există, de asemenea, mari îndoieli cu privire la eficacitatea organelor de urmărire penală care gestionează aceste cazuri".