Raportul pe Justiţie, bun şi rău, deci, prost...

• Monitorizarea pe Justiţie continuă

Comisia Europeană (CE) a dat, ieri, publicităţii raportul privind progresele realizate de România în cadrul Mecanismului de cooperare şi verificare pe Justiţie.

Documentul, intens speculat de către politicieni în sens electoral, relevă că ţara noastră a realizat o serie de progrese în Justiţie, însă acestea sunt insuficiente, iar reformele nu au consistenţă.

"De la raportul Comisiei din 2008, România a întreprins o serie de măsuri binevenite în vederea relansării procesului de reformă, însă rezultatele pozitive ale eforturilor concrete de realizare a reformei la nivel tehnic rămân fragmentate, reformele nu sunt încă bine înrădăcinate şi continuă să existe deficienţe", se arată în raport.

Comisia Europeană a decis, astfel, să menţină mecanismul de cooperare şi verificare până la realizarea tuturor reformelor, cu amendamentul că va evalua progresele viitoare în vara anului 2010.

În ciuda nerealizărilor, Comisia Europeană a subliniat, prin intermediul raportului, că nu sunt îndeplinite condiţiile pentru activarea clauzelor de salvgardare pe Justiţie.

Avem practic de-a face cu un raport care, în opinia specialiştilor şi a politicienilor, este "mai rău decât ne-am fi dorit", dar "mai bun decât ne-am aşteptat".

Mai bun pentru că, de la Bruxelles, în justiţia noastră se văd anumite progrese, în condiţiile în care, în ţară, ele par să nu existe - tot sistemul fiind măcinat de protestele magistraţilor şi ale personalului auxiliar şi de conflictul acestora cu Guvernul.

Mai rău, pentru că mecanismul de verificare şi cooperare a fost menţinut, aceasta fiind, practic, şi principala decizie luată de către CE în urma realizării raportului de ţară.

Dacă punem în balanţă faptul că progresele semnalate de către Bruxelles - în afara faptului că nu prea se regăsesc în justiţia de la noi - sunt diminuate de prelungirea mecanismului de verificare şi cooperare, este lesne de înţeles că raportul este slab.

• Plusuri şi minusuri

Comisia Europeană laudă, printre altele, activitatea Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) şi pe cea a Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI), însă critică Parlamentul în privinţa procedurilor de începere a urmăriri penale.

"DNA şi-a menţinut bilanţul pozitiv de anchete imparţiale privind cazurile de corupţie la nivel înalt, iar renumirea în funcţie a Procurorului Şef al DNA în luna februarie a acestui an a marcat un pas important în ceea ce priveşte asigurarea stabilităţii şi continuităţii autorităţilor responsabile de combaterea corupţiei", se arată în raport.

Conform sursei citate, "ANI este operaţională şi a obţinut rezultate bune", iar "anchetele , din proprie iniţiativă, sunt de apreciat".

În privinţa Parlamentului, Comisia constată că procedura de deschidere a anchetelor în ceea ce priveşte foştii miniştri "nu pare nici uniformă, nici rapidă".

"Este important ca Parlamentul să îşi arate angajamentul deplin privind continuarea combaterii corupţiei la nivel înalt, iar existenţa, în continuare, a unui cadru anticorupţie specializat şi eficient este vitală pentru România", concluzionează realizatorii raportului.

• Ce ne recomandă Bruxelles-ul

Una dintre condiţiile esenţiale pentru ridicarea monitorizării pe Justiţie este ca procesul de reformă a sistemului judiciar să nu fie politizat.

"Este necesar un consens al tuturor actorilor implicaţi pentru a permite sistemului judiciar să funcţioneze independent, astfel încât să se desfăşoare anchete imparţiale ale cazurilor de corupţie, care să ducă la hotărâri rapide şi eficace", precizează raportul.

Privind cazurile de corupţie la nivel înalt, Comisia recomandă ca procedura de începere a urmării penale (care vizează foşti sau actuali minişti parlamentari) să fie aplicată "rapid şi uniform" şi să

se aplice o lege care să prevadă eliminarea suspendării cauzelor atunci când sunt invocate excepţiile de neconstituţionalitate.

Referitor la noile coduri judiciare, Comisia cere o verificare amănunţită a impactului celor patru coduri asupra funcţionării sistemului judiciar şi asupra organizării instanţelor de judecată.

Comisia mai cere dezbaterea publică a Codului de procedură civilă şi a Codului de procedură penală, fapt ce, potrivit unei părţi a societăţii civile, nu s-a realizat.

• Păreri împărţite între politicieni

Ministrul Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti, Cătălin Predoiu, consideră că progresele semnalate în raport au dat un nou impuls pentru continuarea procesului de reformă în sistemul judiciar.

"Se putea mai bine, se putea mai rău", a afirmat ministrul într-o conferinţă de presă, întrebat fiind despre părerea sa asupra raportului CE.

La rândul său, preşedintele PSD, şeful Senatului, Mircea Geoană, consideră că responsabilitatea pentru progresul limitat şi neconvingător din justiţie aparţine "şi regimului patronat de Traian Băsescu".

Conform spuselor sale, raportul Comisiei reprezintă, pe fond, un eşec, fiind "o bilă neagră" pentru ţara noastră din cauza deciziei de continuare a monitorizării.

Preşedintele Camerei Deputaţilor, Roberta Anastase, consideră că raportul pe Justiţie este "un document obiectiv, echilibrat şi corect la adresa României".

"Ne-am fi dorit ca acest raport să anunţe şi încetarea Mecanismului de Cooperare şi Verificare", a spus Anastase, precizând: "Cred că trebuie să existe un dialog cu oficialii de la Bruxelles pentru agrearea unui calendar strict ca acest mecanism să înceteze".

La rândul său, preşedintele Comisiei juridice a Senatului, social-democratul Toni Greblă, consideră că mecanismul de cooperare şi verificare este ineficient, informează Agerpres.

"Raportul e mai rău decât ne-am fi dorit, dar mai bun decât ne aşteptam", a conchis Greblă, opinia sa, fiind, de altfel, susţinută de majoritatea politicienilor şi a factorilor de decizie din ţară.