RAPORTUL TRIMESTRIAL ASUPRA INFLAŢIEI BNR previzionează o relativă stagnare a economiei în trimestrul întâi din 2021

Banca Naţională a României (BNR) previzionează o relativă stagnare a economiei în primul trimestrul din acest an după recuperarea peste aşteptări din trimestrele precedente, potrivit raportului trimestrial asupra inflaţiei publicat ieri de către banca centrală. Economia României a înregistrat în 2020 o contracţie limitată a PIB comparativ cu majoritatea ţărilor europene, de -3,9%, iar în absenţa efectului negativ al agriculturii, cauzat de condiţiile meteorologice nefavorabile de anul trecut, contracţia fi fost de -3,3%, printre cele mai mici din Europa.

Raportul BNR arată: "Configuraţia actualului scenariu de bază continuă să rămână grevată de o multitudine de surse interconectate de riscuri şi, mai ales, de incertitudini, asociate în principal evoluţiilor din planul sănătăţii publice, acestea căpătând o pregnanţă sporită odată cu declanşarea, în toamna anului 2020, a celui de-al doilea val pandemic. Ulterior normalizării graduale a activităţii economice din trimestrul III, care a beneficiat de relaxarea restricţiilor de mobilitate, de atenuarea volatilităţii pe pieţele financiare internaţionale, precum şi de reluarea funcţionalităţii lanţurilor de producţie şi distribuţie de la nivel global, agravarea situaţiei medicale din ultima parte a anului trecut a impus reinstaurarea unora dintre aceste restricţii. În contrast cu primul val, s-a dorit să fie evitată aplicarea de o manieră generalizată a acestora, având drept consecinţă sporirea rezilienţei la şocuri a multora dintre sectoarele economiei, implicit şi cea a activităţii economice la nivel agregat. Particularităţile situaţiei medicale fac probabilă persistenţa unei părţi a acestor restricţii şi în prima parte a anului 2021. Din acest motiv, până la o normalizare a situaţiei în plan medical, raportat la perspectivele de evoluţie a activităţii economice din scenariul de bază, este de aşteptat ca riscurile în sens descendent să rămână dominante".

BNR se aşteaptă la persistenţa pe termen scurt a actualelor măsuri de distanţare socială în România, succedată de o detensionare graduală a crizei de sănătate publică, la care va contribui şi progresul campaniei de vaccinare.

"După ce procesul de redresare economică a continuat într-un ritm alert şi pe parcursul trimestrului IV 2020 - o evoluţie peste aşteptări, care a particularizat economia României în context european -, pentru trimestrul I 2020 este previzionată o relativă stagnare a economiei (ritmuri trimestriale doar uşor pozitive atât pentru PIB real, cât şi pentru componentele sale), indusă de persistenţa efectelor crizei sanitare. Chiar şi în aceste condiţii, dinamica medie anuală a PIB în anul 2021 ar urma să înregistreze o valoare pozitivă semnificativă, în accentuare raportat la perspectivele din anteriorul Raport asupra inflaţiei, cu un stimul important provenind din efecte de reportare (engl. carry-over) din anul precedent. Influenţe favorabile sunt asociate şi ipotezei de tranziţie către un an normal din punct de vedere climatic, ce implică disiparea contribuţiei negative a agriculturii la dinamica PIB de pe parcursul anului 2020", arată specialiştii BNR.

• Deviaţia PIB, adică evoluţia reală a economiei raportat la potenţial, intră în teritoriul pozitiv din acest an, mai rapid faţă de estimări, potrivit BNR

Raportul BNR mai arată că este de aşteptat ca apariţia celui de-al doilea val al pandemiei, precum şi eşalonarea pe durata mai multor trimestre a campaniei de imunizare a populaţiei, cu un orizont de finalizare încă incert, să fi indus o prudenţă suplimentară comportamentului de consum al populaţiei în debutul anului 2021, evoluţie tipică, de altfel, perioadelor marcate de ample volatilităţi şi incertitudini.

Banca centrală mai arată că dependenţa strictă a evoluţiei exporturilor de performanţa cererii externe este de aşteptat să frâneze avântul exporturilor în prima parte a anului 2021. Totuşi, România este de aşteptat să revină la nivelul PIB anterior crizei Covid-19 într-un interval mai scurt comparativ cu estimările anterioare ale BNR.

"Ritmul extrem de susţinut al activităţii economice din ultima parte a anului 2020 implică posibilitatea unei recuperări a pierderilor de PIB induse de pandemie într-un interval de timp considerabil mai scurt comparativ cu ipoteza din precedentul Raport asupra inflaţiei. Componenta ciclică a activităţii economice s-a contractat puternic pe parcursul trimestrului II, însă pe fondul revenirii succesive, de amploare, a economiei din trimestrele III şi IV gap-ul PIB este probabil să îşi fi redus de o manieră apreciabilă valoarea negativă, estimările indicând o resorbire a unei bune părţi a acestuia încă din a doua parte a anului 2020. Această ipoteză implică o reconfigurare importantă a profilului de evoluţie a acestei variabile raportat la ipoteza din precedentul Raport asupra inflaţiei, respectiv absorbţia lentă şi de durată a gap-ului PIB negativ. (...) Gap-ul PIB deviaţia PIB - n.r.) intră în teritoriul pozitiv în a doua jumătate a anului curent şi atinge valoarea de 1,1 la sută la orizontul proiecţiei - trimestrul IV 2022, când magnitudinea proiectată a gap-ului PIB va continua să rămână semnificativ sub valoarea din trimestrul IV 2019, înainte de declanşarea pandemiei", se precizează în documentul BNR.

BNR a revizuit săptămâna aceasta scenariul macroeconomic central pe termen scurt şi mediu prin încorporarea celor mai recente evoluţii macro-financiare (externe şi interne), noile prognoze fiind incluse în prima ediţie din acest an a raportului trimestrial asupra inflaţiei. Potrivit BNR, rata anuală a inflaţiei IPC se va înscrie pe o traiectorie ascendentă, atingând 3,4 la sută la finele anului 2021 şi ulterior valori atenuate, până la 2,8 la sută în decembrie 2022. BNR a menţinut luni rata de dobândă de referinţă la minimul istoric de 1,25% şi nivelurile ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei şi valută ale instituţiilor de credit.