RĂZBOI ÎNTRE PNL ŞI AVOCATUL POPORULUI Liberalii cer revocarea Renatei Weber

Liderii PNL din Senat şi Camera Deputaţilor, Daniel Fenechiu şi Florin Roman, au depus, ieri, cererea de revocare din funcţie a Avocatului Poporului, Renate Weber. Liberalii susţin că Renate Weber şi-a depăşit atribuţiile legale şi a afectat funcţionarea sistemului sanitar în perioada pandemiei.

Premierul Ludovic Orban, pre­şedinte al PNL, a declarat, ieri, după şedinţa Biroului Politic Naţional al formaţiunii liberale: "Avocatul Poporului trebuie să fie o instituţie care să apere drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor români, care să fie de partea celor care respectă legea şi nu a celor care o încalcă. Să consideri medicii, asistentele, infirmierele, angajaţii spitalelor ca şi cum ar fi administratori de lagăre de detenţie este ceva dincolo de orice imaginaţie. Toate demersurile făcute în ultima vreme îmi arată că Renate Weber nu mai este Avocatul Poporului ci a rămas, aşa cum era şi Ciorbea înainte, avocat al PSD".

În cererea de revocare, liberalii susţin că Renate Weber a acţionat cu depăşirea competenţelor legale stabilite de Legea nr.35/1997, având drept consecinţă nerespectarea dispoziţiilor art.13 din Legea de organizare şi funcţionare a Instituţiei Avocatul Poporului şi pe cale de consecinţă a art.1 alin.(5) din Constituţia României.

Ei arată că Renate Weber a declanşat mecanismul naţional privind prevenirea torturii (MPN) cu privire la unităţile sanitare care tratează pacienţi Covid-19, sub aspectul monitorizării acestora fără un temei concret, constând în existenţa unor sesizări care să creeze suspiciuni rezonabile privind existenţa unor acte sau fapte ce pot fi asimilate torturii. PNL susţine că mecanismul de monitorizare a fost instituit fără a se comunica unităţilor sanitare actul administrativ care a stat la baza declanşării procedurii de monitorizare.

"Conform art.15 lit.b) şi a art.33 alin.(1) din Legea nr.35/1997, astfel cum a fost modificată si completată prin dispoziţiile OUG 48/2014, monitorizarea poate fi instituită doar de către Avocatul Poporului, fiind competenţa sa exclusivă de coordonare a activităţii MNP, situaţia în care suspiciunile de practicare a torturii privesc o instituţie a statului român. Or, prin adresele înaintate către unităţile sanitare monitorizate la data de 4 iunie 2020 nu este stipulat actul administrativ emis de Avocatul Poporului în exerciţiul atribuţiei de coordonare, în temeiul căruia se instituie monitorizarea unităţilor sanitare, ceea ce, per a contrario, conduce la concluzia inexistenţei acestuia. Această afirmaţie se întemeiază şi pe dispoziţia legală conform căreia mecanismul de monitorizare este periodic ("regulat", conform art.35 din Lege) nu continuu, deci are o dată de începere şi una de încheiere a monitorizării, care în mod evident trebuie înscrise într-un document cu caracter administrativ, în temeiul art.35 lit.i) din Legea nr.35/1997. Astfel, doamna Renate Weber se situează în afara atribuţiilor constituţionale conferite Avocatului Poporului, deoarece a declanşat sau a permis, ultra vires, subordonaţilor săi, să declanşeze mecanismul naţional de prevenire a torturii în privinţa monitorizării spitalelor care asigură asistenţa medicală pacienţilor testaţi pozitiv cu virusul Sars-Cov 2, în faza I sau în faza II, ori sunt unităţi suport, fără respectarea dispoziţiilor legale în materie", se arată în cererea de revocare.

Liberalii menţionează că prin acţiunile sale Avocatul Poporului induce o stare de confuzie cu privire la activitatea sa, acest fapt fiind de natură să afecteze grav buna funcţionare a sistemului sanitar în ansamblul său, infrastructură critică a statului, în perioada stării de urgenţă, ulterior în perioada stării de alertă, instituite urmare a pandemiei declarate astfel de Organizaţia Mondială a Sănătăţii.

Al doilea motiv pentru care PNL solicită revocarea Renatei Weber este existenţa unui grav conflict de interese generat de acţiunea acesteia în vederea blocării intrării în vigoare a legii privind impozitarea pensiilor speciale.

Liberalii susţin că prin dispoziţiile Legii nr.35/1997 Avocatul Poporului beneficiază de pensie de serviciu în temeiul art.9 alin.(4) din Legea nr.35/1997, iar prin dispoziţiile asimilate ale art.134^1 alin.(3) litera c) din Legea privind completarea Legii nr.227/2015 privind Codul Fiscal atacată la Curtea Constituţională de acelaşi Avocat al Poporului această pensie "specială" este impozitată cu 85%.

Or, conform art.72 alin.(1) şi alin.(2) din Legea nr.161/2004, "persoana care exercită funcţia de membru al Guvernului, secretar de stat, subsecretar de stat sau funcţii asimilate acestora, prefect ori subprefect este obligată să nu emită un act administrativ sau să nu încheie un act juridic ori să nu ia sau să nu participe la luarea unei decizii în exercitarea funcţiei publice de autoritate, care produce un folos material pentru sine, pentru soţul sau ori rudele sale de gradul I. Obligaţiile prevăzute în alin. (1) nu privesc emiterea, aprobarea sau adoptarea actelor normative".

Art.99 alin.1 lit.c) din aceeaşi lege arată: "Persoanelor care exercită următoarele demnităţi publice şi funcţii publice de autoritate din cadrul autorităţilor şi instituţiilor aflate exclusiv sub control parlamentar:

...

Avocatul Poporului şi adjuncţii săi,

li se aplică dispoziţiile art. 72[...]".

Avocatul Poporului a răspuns acuzaţiilor celor de la PNL şi a arătat că nu este sub nicio formă în conflict de interese atunci când atacă impozitarea pensiilor speciale la Curtea Constituţională, deoarece nu beneficiază pensie de serviciu sau specială.

"Precizăm că, potrivit legislaţiei în vigoare, Avocatul Poporului şi adjuncţii acestuia sunt asimilaţi funcţiilor de ministru şi secretar de stat şi nu beneficiază de pensii de serviciu sau speciale", transmite într-un comunicat de presă Avocatul Poporului.

Demersul liberalilor pare sortit eşecului atât timp cât procedura de revocare din funcţie a Avocatului Poporului este destul de stufoasă. În primul rând, solicitarea lor trebuie avizată de comisiile juridice reunite ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, unde majoritatea o deţin parlamentarii PSD, ALDE şi Pro România. Apoi solicitarea trebuie pusă pe ordinea de zi a Parlamentului prin decizia Birourilor Permanente Reunite ale celor două Camere, unde aceeaşi majoritate politică îşi poate impune voinţa, după care se va pronunţa Legislativul.

Referitor la aceste aspecte, premierul Ludovic Orban a arătat că în funcţie de votul social-democraţilor cu privire la această chestiune, se va vedea dacă PSD susţine cu adevărat sau nu impozitarea pensiilor speciale.