Războiul Rece bate la uşă: planuri pentru desfăşurarea rachetelor balistice în Germania şi Rusia

Reapariţia Războiului Rece în Europa pare a fi o alternativă apropiată, dacă luăm în considerare recentele declaraţii privind desfăşurarea graduală de către SUA a unor rachete cu rază lungă şi medie de acţiune în Germania, începând cu anul 2026, aşa cum s-a decis la Summitul NATO de la Washington din 9-11 iulie. Deşi nu s-a stabilit încă locaţia unde vor fi amplasate rachetele americane cu rază lungă de acţiune şi unde va fi construită capacitatea de producţie pentru realizarea în parteneriat franco-germano-italiano-polonez a rachetelor cu rază medie de acţiune, este cert că programul respectiv ar urma să fie implementat drept reacţie la intenţia Federaţiei Ruse de a instala un sistem de rachete Iskander în zona Kaliningrad, a afirmat la finalul săptămânii trecute Boris Pistorius, ministrul german al Apărării.

Experţii militari ruşi au declarat pentru cotidianul Izvestia că rachetele care vor fi amplasate pe teritoriul german fac parte din sistemele de arme convenţionale şi inclus sistemele Typhon şi Dark Eagle. Potrivit sursei citate, sistemul mobil de rachete Typhon poate folosi rachete universale SM-6, care au capacităţi de lovire atât aer-aer, cât şi sol-sol. Autonomia lor este de până la 450 kilometri, iar în cea mai recentă versiune este de până la 700 kilometri. Sistemul poate folosi rachete de croazieră Tomahawk cu o rază de acţiune de până la 1.800 kilometri. Practic, rachetele Tomahawk sunt singurele care pot ajunge de la Berlin la Moscova, distanţa dintre cele două capitale europene fiind de 1500 kilometri, mai susţin experţii militari ruşi. Ei afirmă însă că această distanţă poate fi parcursă de Tomahawk-urile subsonice în aproximativ ouă ore pentru a oferi o lovitură de înaltă precizie, un timp prea mare faţă de rachetele Iskander din Kaliningrad care pot ajunge la Berlin în doar 8 minute.

Sursa citată precizează că, spre deosebire de rachetele Tomahawk, SM-6 sunt o ameninţare mai directă la securitatea Federaţiei Ruse, deoarece pot ajunge rapid în regiunea Kaliningrad. Izvestia mai arată că sistemul de rachete Dark Eagle este dotat cu racheta hipersonică LRHW, care utilizează un complex aflat încă în testare, dar care va fi implementat până în anul 2026. Racheta respectivă are o rază de acţiune de 2.770 kilometri şi atinge de cinci ori viteza sunetului, au declarat experţii militari ruşi pentru Izvestia. Potrivit acestora, rachetele LRHW trase din zona Berlinului pot lovi ţinte din regiunea Moscovei în 14 minute de la lansare şi sunt dificil de contracarat de sistemele de apărare antiaeriană şi antirachetă ruse, din cauza unităţii hipersonice pe care o au, ce le permite să efectueze manevre la viteză de croazieră atât pe direcţie, cât şi în altitudine.

În ceea ce priveşte răspunsul Moscovei la viitoarea desfăşurare a rachetelor americane pe teritoriul Germaniei, sursa citată menţionează că este posibil să fie mărit numărul sistemelor de rachete complexe 9K720 Iskander-M cu o rază de zbor de până la 500 kilometri (rachete balistice 9M723 şi rachete de croazieră 9M728), cât şi desfăşurarea a noi complexe spre graniţele de vest al Federaţiei Ruse, care ar include crearea unor noi sisteme dotate cu un nou tip de rachetă balistică cu o rază de acţiune de până la 1000 kilometri sau mai mult. Acest lucru este posibil după ce, la începutul lunii iulie, preşedintele Vladimir Putin a permis începerea producţiei de rachete cu rază medie şi scurtă de acţiune. Potrivit experţilor militari ruşi, sistemele respective de rachete ar urma să fie amplasate în regiunile Voronezh, Smolensk şi Moscova, rachetele cu rază medie de acţiune putând să parcurgă o distanţă cuprinsă între 1000 şi 5500 kilometri.

Pe lângă soluţiile de răspuns ale Rusiei citate de Izvestia, Dmitri Stefanovich, expert al Centrului pentru Securitate Internaţională din cadrul Institutului Naţional de Cercetare a Economiei Mondiale şi Relaţii Internaţionale (IMEMO RAS), a afirmat într-un articol publicat în cotidianul rus Kommersant că este posibil să fie realizată şi o versiune la sol pentru racheta de croazieră Kalibr, care a fost utilizată şi în războiul din Ucraina, sau să fie produs un sistem de rachete hipersonice terestre cu rază medie de acţiune, care poate fi realizat pe baza rachetei hipersonice Zircon sau a unei versiuni modernizate a rachetei aerobalistice din complexul Iskander-M.

Spre deosevire de experţii militari citaţi de Izvestia, Dmitri Stefanovich susţine că, având în vedere natura strategică a armelor americane ce vor fi desfăşurate în Europa, ţinând cont de raza de acţiune a acestora şi de faptul că autorităţile de la Moscova consideră că toate deciziile cheie ale NATO sunt luate de Administraţia Prezidenţială de la Washington, este posibil ca sistemele ce vor fi desfăşurate de Federaţia Rusă să pun un accent mai mare pe "ţintirea" Statelor Unite.

Dmitri Stefanovich afirmă: "Acest lucru poate fi realizat într-un mod condiţionat asimetric, aşa cum a fost deja anunţat şi chiar parţial demonstrat: de exemplu, prin patrularea, în largul coastei Statelor Unite, submarinelor ruse dotate cu aceste arme hipersonice. Dar ar putea exista o altă opţiune retro cu desfăşurarea de rachete cu «rază de acţiune intermediară» similară cu Pioneer în Orientul Îndepărtat, care în mod oficial nu depăşeşte cadrul Tratatului privind armele ofensive strategice (START) care se află încă în vigoare, deşi Federaţia Rusă şi-a suspendat participarea în februarie 2023. Deşi acest lucru va fi probabil mai puţin îngrijorător în 2026, probabil că nu este ceva de care să fim prea entuziasmaţi. O altă variabilă este dimensiunea dezvoltării şi implementării rachetelor cu rază medie de acţiune de către aliaţii europeni şi asiatici ai SUA, dar cel mai probabil vom asista la o răspândire orizontală şi verticală destul de rapidă a acestor sisteme şi la riscuri crescute de escaladare a conflictelor. La început, ritmul poate fi foarte modest dar, dacă tendinţele actuale continuă, o cursă a înarmărilor cu drepturi depline este aproape inevitabilă".

Cu toate acestea, experţii ruşi consideră că un rol important în toată această discuţie îl va avea rezultatul alegerilor prezidenţiale americane din luna noiembrie. O preluare a administraţiei americane de către Donald Trump ar putea să ducă la anularea măsurilor dispuse de administraţia Biden, inclusiv la anularea desfăşurării în Germania a rachetelor americane cu rază medie şi lungă de acţiune.