Războiul ruso-ucrainean bagă patru continente în balamuc

• Rusia a respins un atac cu drone în zona Mării Negre

Ministerul rus al Apărării a declarat că a dejucat o tentativă de atac cu drone maritime ucrainene asupra a două nave de război ruseşti din Marea Neagră, la 340 de km de Sevastopol, relatează Interfax. "Forţele armate ucrainene au făcut o încercare nereuşită de a ataca cu trei drone marine fără echipaj navele de patrulare Serghei Kotov şi Vasili Bikov ale Flotei Mării Negre, care îndeplinesc sarcini de control al navigaţiei în partea de sud-vest a Mării Negre, la 340 de kilometri sud-vest de Sevastopol", a declarat Ministerul rus al Apărării. "În cursul respingerii atacului, toate cele trei ambarcaţiuni inamice fără echipaj au fost distruse de tirul armelor obişnuite ale navelor ruseşti. Navele Serghei Kotov şi Vasili Bikov ale Flotei Mării Negre continuă să îşi îndeplinească sarcinile atribuite", a precizat ministerul. Serghei Kotov şi Vasili Bikov sunt nave de patrulare moderne alei Flotei ruse a Mării Negre, precizează Interfax. Ucrainenii încercaseră să atace nava Serghei Kotov cu drone marine şi la 25 iulie, potrivit Ministerului rus al Apărării. La acea dată, armata rusă a declarat că dronele ucrainene au fost distruse în Marea Neagră de focul armelor standard ale navei ruseşti la o distanţă de 1.000 şi respectiv 800 de metri. La 11 iunie, armata rusă a declarat, de asemenea, că a fost dejucată o încercare a Ucrainei de a ataca cu drone maritime nava rusă Priazovie, care monitoriza siguranţa gazoductelor Turkish Stream şi Blue Stream în Marea Neagră.

Ucraina a distrus în atacuri cu drone mai multe nave ruseşti, cel mai răsunător atac fiind asupra crucişătorului Moskva, nava-amiral a Flotei Mării Negre, anul trecut.

• Ucraina a dejucat o tentativă de sabotaj

Ucraina a zădărnicit o tentativă a unui grup de sabotori ruşi de a traversa graniţa în nord, a scris ministrul de interne Ihor Klimenko pe aplicaţia de mesagerie Telegram, relatează Reuters. "Noaptea trecută, în regiunea Cernihiv, gărzile de frontieră au oprit o tentativă a unui grup de sabotori inamici de a trece frontiera de stat a Ucrainei către comuna Semenivka", a spus el. Serhi Naev, comandantul forţelor comune ale armatei ucrainene, a declarat că patru persoane înarmate au încercat să treacă frontiera, dar au fost respinse cu tiruri de partea ucraineană. Klimenko a declarat că cele patru persoane au fost depistate deplasându-se dinspre teritoriul rusesc. El a adăugat că au fost desfăşurate rezerve ale Serviciului de stat pentru paza frontierei şi ale forţelor armate ale Ucrainei pentru a consolida securitatea în zonă. Ucraina şi-a întărit sectorul militar nordic în urma mutării în Belarus a trupelor Wagner ale liderului mercenar rus Evgheni Prigojin.

• Pedeapsa Divină, invocată de şeful GUR

Nici Divinitatea nu este ocolită în spinoasa problemă a războiului. Kirilo Budanov, şeful GUR, serviciul de informaţii militare ucrainene, spune că atacurile cu dronă împotriva oraşului Moscova, din ultimele zile, sunt "o pedeapsă de la Dumnezeu". Oficialul ucrainean a făcut declaraţiile într-un interviu acordat, la Kiev, presei occidentale: "Dronele din Moscova sunt o pedeapsă de la Dumnezeu. Statul agresor trebuie să se fi gândit, totuşi, că lansarea unei invazii militare împotriva Ucrainei ar putea avea repercusiuni". Capitala Rusiei, Moscova, a fost atacată de mai multe ori, în ultimele zile, de drone. Ucraina şi-a revendicat implicit responsabilitatea pentru aceste atacuri, iar preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a declarat că războiul a ajuns pe teritoriul Rusiei. Trei drone ucrainene au lovit capitala Rusiei, pentru a patra oară într-o lună. Au avariat o clădire şi au dus la închiderea temporară a unui aeroport important.

• Statele arabe - lipsite de interes faţă de Israel, interesate de Ucraina

Unele informaţii din presa internaţională susţin că Arabia Saudită şi aliaţii săi arabi nu mai au vreun interes legat de perspectivele acordurilor de pace cu Israelul, încheiate de Tel Aviv cu mai multe state în vremea administraţiei Trump, notează zerohedge.com.

Conform sursei citate, lipsa de interes apare într-un moment în care saudiţii dau dovadă de o mai mare implicare în criza din Ucraina, urmând să găzduiască luna aceasta un summit menit să determine ţările BRICS să sprijine Kievul. Summit-ul de pace privind Ucraina va fi organizat fără participarea Rusiei.

Potrivit unor ştiri publicate de Bloomberg, care citează surse apropiate situaţiei, Emiratele Arabe Unite şi Bahrainul şi-au exprimat dezinteresul faţă de contactele la nivel înalt cu Israelul, cu privire la "Acordurile Abraham" din 2020, negociate sub preşedinţia americană a lui Donald Trump.

Bloomberg notează că dorinţa de a întrerupe extinderea "Acordurilor Abraham" a fost generată în mare parte "de îngrijorările cu privire la deteriorarea relaţiilor Israelului cu palestinienii".

• Franţa a început evacuarea cetăţenilor săi din Niger

Planurile de evacuare a cetăţenilor francezi din Niger sunt în curs de desfăşurare, anunţă Ministerul de Externe de la Paris, citat de aljazeera.com. Informaţia vine la câteva zile după ce regimul preşedintelui nigerian Mohamed Bazoum a fost răsturnat prin lovitură de stat.

"Având în vedere situaţia de la Niamey, acţiunile violente recente împotriva ambasadei noastre şi faptul că spaţiul aerian este închis, iar cetăţenii noştri nu pot pleca prin mijloace proprii, Franţa pregăteşte evacuarea cetăţenilor săi şi a altor cetăţeni europeni care vor să părăsească ţara", a precizat ministerul într-un comunicat, menţionând că operaţiunile de evacuare au fost lansate ieri.

Potrivit site-ului web al ministerului, în Niger erau mai puţin de 1.200 de cetăţeni francezi în 2022. Dar mass-media franceză a informat că doar circa 600 se află în ţară în prezent, deoarece multe familii sunt în vacanţă.

Şi ministrul de Externe al Italiei a anunţat ieri că guvernul va aranja un zbor special pentru repatrierea cetăţenilor din Niger, în urma loviturii de stat.

• Lituania, îngrijorată de prezenţa trupelor Wagner în ţara vecină Belarus

Preşedintele lituanian, Gitanas Nausėda, consideră că prezenţa celor din Grupul Wagner în apropierea graniţei cu Lituania reprezintă o ameninţare serioasă. În timp ce mercenarii urmau să se îndrepte spre Istmul Suwa³ki, conform euraktiv.pl, oficialul a menţionat că situaţia este monitorizată, adăugând că nu există obstacole care să împiedice forţele armate lituaniene să "vină în ajutorul grănicerilor". În opinia sa, wagnerienii îşi pot folosi prezenţa la graniţă pentru diverse feluri de provocări.

Auriumas Navys, un fost ofiţer al forţelor speciale lituaniene, consideră că este puţin probabil ca grupul să efectueze o operaţiune de amploare: "Pot exista provocări care implică omuleţi verzi sub masca aceloraşi migranţi ilegali, civili, ceea ce, din păcate, îi place să facă inamicul nostru, care nu respectă regulile războiului şi dreptul umanitar în general".

Un convoi lung care transporta trupe Wagner a intrat în Belarus, din Rusia, la jumătatea lunii trecute, iar autorităţile din Lituaţia, care este ţară vecină, s-au declarat îngrijorate, subliniind că în Belarus există 7000-9000 de soldaţi ai forţelor regulate ruse, precum şi soldaţi ai forţelor speciale şi declarând că monitorizează situaţia îndeaproape.

• Rusia, dispusă să negocieze retragerea armelor nucleare din Belarus

Moscova s-a oferit să negocieze cu Statele Unite o retragere nucleară de pe continentul european, potrivit unui oficial de la Kremlin, anunţă zerohedge.com.

Aleksei Polişciuk, înalt oficial al Ministerului de Externe de la Moscova, a declarat pentru RIA Novosti că Statele Unite trebuie "să retragă complet armele nucleare americane de pe teritoriul SUA, cu lichidarea infrastructurii corespunzătoare din Europa", pentru ca Rusia să îşi retragă, la rândul său, armele nucleare tactice din Belarus.

Polişciuk a explicat că preşedintele Putin a comandat arme nucleare Belarusului "ca răspuns la politicile nucleare destabilizatoare derulate de ani de zile de NATO şi Washington", dar şi pe fondul "schimbărilor fundamentale care au avut loc recent în domenii-cheie ale securităţii europene".

Potrivit spuselor sale, "Rusia ar putea lua în considerare retragerea armelor nucleare tactice din Belarus dacă SUA şi NATO pun capăt politicilor ostile faţă de Moscova şi Minsk". Polişciuk este director al Departamentului 2 pentru ţările CSI (Belarus, Moldova şi Ucraina) din cadrul Ministerului de Externe al Federaţiei Ruse.

Putin a confirmat la jumătatea lunii iunie că primele focoase nucleare ruseşti sunt poziţionate deja în Belarus, lucru confirmat ulterior de omologul său local Viktor Lukaşenko.

• Papa a cerut Rusiei să revină la acordul cu Ucraina privind exportul de cerealele

Papa Francisc le-a cerut autorităţilor ruse să revină la acordul care a permis exporturile de cereale ucrainene prin Marea Neagră, în ciuda războiului, invocând milioanele de persoane care suferă de foame, relatează AFP, conform Agerpres.

"Să nu încetăm să ne rugăm pentru Ucraina martirizată, unde războiul distruge totul, inclusiv grâul, iar aceasta este o ofensă gravă adusă lui Dumnezeu, pentru că grâul este darul său pentru a hrăni omenirea. Strigătul a milioane de fraţi şi surori care suferă de foame se înalţă la cer", a spus el, duminică, după rugăciunea Angelus în faţa miilor de pelerini adunaţi în Piaţa Sfântul Petru din Roma.

În data de 17 iulie, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a anunţat că Rusia încetează acordul de liberă trecere a exporturilor de cereale dinspre Ucraina, prin Marea Neagră. Acordul fusese încheiat în iulie 2022 şi fusese prelungit de mai multe ori. Rusia a motivat ruperea acordului, deoarece condiţiiile sale "nu mai erau îndeplinite", conform Euractiv.

• Polonia cere prelungirea interdicţiei importurilor de cereale din Ucraina

În cazul în care Comisia Europeană nu extinde restricţiile asupra importurilor de cereale din Ucraina, Varşovia va impune o interdicţie unilaterală, a spus premierul polonez, Mateusz Morawiecki. Anunţul său nu a făvut referire la tranzitul cerealelor ucrainene, conform ministrului polonez al Agriculturii, Robert Telus, care a precizat că Varşovia nu a dorit să blocheze tranzitul cerealelor ucrainene, ci doar să interzică importul acestora în Polonia.

Regulile speciale stabilite de Comisia Europeană la nivelul UE privind importul de cereale din Ucraina sunt în vigoare până la data de 15 septembrie. Conform acestora, importurile de grâu şi porumb din Ucraina, precum şi cele de seminţe de floarea soarelui şi de rapiţă au fost oprite în mai multe ţări din UE.

Polonia, Slovacia, Ungaria, România şi Bulgaria, cele cinci ţări vizate de suspendarea importurilor de cereale din Ucraina, cer prelungirea acestei măsuri cel puţin până la sfârşitul anului. Acestea susţin că fermierii lor au suferit foarte mult de pe urma importurilor excesive din Ucraina şi că nu va exista spaţiu în depozitele interne pentru culturile proprii.

Până acum, Comisia Europeană nu a răspuns pozitiv la apelul celor cinci ţări. Există şi state membre care nu doresc să menţină interdicţia în vigoare. La ultima reuniune a Consiliului pentru Agricultură şi Pescuit (AGRIFISH), Franţa şi Germania, printre alte ţări, s-au exprimat ca oponenţi ai extinderii regulilor speciale.

Mateusz Morawiecki, care a apărut pe neaşteptate la reuniunea de luna trecută, de la Varşovia, a miniştrilor agriculturii din cinci ţări, a avertizat: "Dacă Comisia Europeană nu este de acord să elaboreze reglementări care să extindă acest blocaj al importurilor, o vom face noi înşine. (...) Vom fi duri, vom fi hotărâţi, vom apăra fermierii polonezi".

Recent, ambasadorii UE s-au întâlnit pentru a discuta despre situaţia rezultată din blocarea exporturilor de cereale ucrainene prin Rusia.

Între timp, secretarul general al ONU, Antonio Guterres, s-a adresat Moscovei, să revină la acordul de cereale cu Kiev.

Anunţul lui Morawiecki a avut o reacţie dură din partea omologul său ucrainean, Denys Shmyhal, care, potrivit presei ucrainene, are relaţii strânse cu exploataţiile agricole din ţara sa.

Shmyhal a numit potenţiala interdicţie a importurilor din Varşovia "un pas populist şi neprietenos, care ar afecta grav securitatea alimentară globală şi economia Ucrainei".

El a acuzat, de asemenea, Polonia că doreşte să închidă complet graniţa cerealelor importate din Ucraina în UE. Shmyhal şi-a înmuiat semnificativ poziţia o zi mai târziu şi chiar a mulţumit Poloniei şi altor ţări europene pentru ajutorul acordat în exportul de cereale ucrainene.

Consolidarea neîncrederii reciproce între polonezi şi ucraineni este unul dintre obiectivele activităţii de dezinformare a Rusiei, care a fost implementată încă de dinainte de război.

Pentru a ajuta Ucraina după războiul pornit de Rusia în februarie anul trecut, UE a suspendat taxele vamale şi celelalte măsuri de apărare comercială asupra importurilor ucrainene. În acest timp, mari cantităţi de cereale ucrainene care ar fi trebuit doar să tranziteze statele est-europene prin "coridoarele de solidaritate" (create pentru a ajuta Ucraina să-şi exporte cerealele după ce nu şi-a mai putut folosi porturile de la Marea Neagră) au rămas în aceste ţări, unde au fost comercializate sub preţurile pe care le pot oferi producătorii locali, aceasta şi ca urmare a faptului că cerealelor ucrainene nu li s-a impus de către Bruxelles respectarea standardelor europene de calitate.

• Ungaria: Votarea aderării Suediei la NATO, abia în toamnă

Parlamentul ungar nu a votat, ieri, aprobarea extinderii Alianţei Nord-Atlantice pentru a include Suedia, sesiunea fiind boicotată de parlamentarii partidelor de guvernământ. Moţiunea de convocare a unei sesiuni speciale a parlamentului a fost solicitată de partidul de opoziţie de centru, Ruch Momentum, dar această solicitare a fost susţinută şi de alte grupuri de opoziţie maghiară. Preşedintele Adunării Naţionale, Laszlo Köver, care reprezintă conservatorul Fidesz, a fost de acord cu propunerea.

Astfel, nu a existat un vot privind ratificarea extinderii NATO de către Suedia, care obţinuse deja aprobarea liderilor statelor membre ale Alianţei pentru aderare în mai anul trecut, la summitul de la Madrid. Până acum, însă, parlamentele din Turcia şi Ungaria nu au făcut acest lucru. Autorităţile din Ankara au avut o dispută cu autorităţile din Stockholm cu privire la activităţile organizaţiilor kurde din Suedia şi cu privire la legea suedeză care permite arderea Coranului (precum şi a oricărei alte cărţi religioase).

Aceste dispute au fost soluţionate chiar înainte de summitul NATO din acest an, care a avut loc pe 11 şi 12 iulie la Vilnius. Dar preşedintele turc Recep Tayyip Erdoğan a declarat că parlamentul turc se va reuni pentru un vot privind aderarea Suediei la NATO cel mai devreme în octombrie.

Premierul ungar Viktor Orban a susţinut că guvernul său nu blochează nimic, ci aşteaptă doar un acord între Suedia şi Turcia. Coaliţia de guvernământ a Ungariei s-a asigurat că votul să nu aibă loc în iulie, iar următoarea sesiune ordinară a Adunării Naţionale a Ungariei nu va avea loc până în septembrie.

Asemeni Finlandei, Suedia a solicitat abia anul trecut aderarea la NATO, sub presiunea războiului pornit de Rusia în Ucraina.

• Euractiv: "Noi proteste în Georgia, împotriva unor turişti ruşi"

Nava de croazieră Astoria Grande, ce avea aproximativ 850 de pasageri la bord, în mare parte ruşi, a fost întâmpinată cu noi proteste la sosirea în portul georgian Batumi de la Marea Neagră, la începutul zilei de 31 iulie, pe drumul de întoarcere de la Istanbul, confrorm Euractiv.

Nava intrase pentru prima dată în portul Batumi în data de 27 iulie, iar anumiţi pasageri au coborât pentru a vizita localitatea. Unii dintre aceştia au avut cuvinte de laudă legate de invadarea Ucrainei de către Rusia sau confiscarea regiunii Abhazia, de la Georgia.

Autorităţile de la Tbilisi susţin că Abhazia este un teritoriu propriu ocupat şi permit intrarea în această zonă doar printr-un punct situat în apropiere de Zugdidi. Intrările prin alte zone în Abhazia (adică din partea Rusiei) sunt considerate drept traversări ilegale, fiind pedepesite de pildă cu retragerea dreptului de a obţine viză georgiană.

Conform Euractiv, anumiţi pasageri ruşi ai Astoria Grande nu numai că şi-au împărtăşit impresiile despre vizita lor în Abhazia, dar au lăudat preluarea regiunii de la georgieni. "Am salvat Abhazia", a spus cu mândrie un turist, potrivit sursei citate.

Declaraţiile de acest tip au înfuriat o bună parte dintre georgieni. Sute de oameni s-au prezentat vinerea trecută în port, iar în autocarele care aduceau turişti ruşi au fost aruncate ouă, mulţimea strigând: "Afara din Gerorgia!", "Glorie Ucrainei!" sau "Rusia este un stat terorist!", potrivit Euractiv.

• Zero Hedge: "Pe măsură ce ne îndreptăm către colaps, guvernul SUA declară brusc că OZN-urile sunt reale"

Timp de decenii, guvernul Statelor Unite şi mass-media controlate de regim i-au ridiculizat pe toţi cei ce pretindeau că au văzut OZN-uri, iar oricine îndrăznea să publice imagini cu ceea ce văzuse era imediat catalogat drept un conspiraţionist nebun, scrie Zero Hedge.

Dar acum, pe măsură ce acest imperiu şubred al datoriilor, al corupţiei şi al războiului se îndreaptă rapid către colapsul economic şi social, guvernul SUA şi mass-media regimului declară brusc că OZN-urile sunt absolut reale şi recunosc că au ştiut despre ele de zeci de ani, mai notează sursa menţionată.

Conform Zero Hedge, pandemia Covid a fost o escrocherie pentru care s-au cheltuit trilioane de dolari cu scopul de a menţine pe linia de plutire mega-corporaţiile favorizate de Guvern. La fel şi în cazul războiului din Ucraina unde au fost cheltuite sute de miliarde în operaţiuni psihologice, pentru susţinerea industriei americane de apărare şi distragerea atenţiei maselor de la scăderea rapidă a nivelului de trai. Cum efectele acestor lucruri se disipează, era momentul să fie lansată povestea OZN-urilor. Potrivit sursei menţionate, ori de câte ori guvernul spune ceva, trebuie să ne amintim de prima regulă a lui George Carlin: "Am anumite reguli după care trăiesc. Prima regulă: nu cred nimic din ce îmi spune guvernul".

George Carlin a fost un actor de comedie şi scriitor american, care a câştigat cinci premii Grammy