Războiul sustenabil

Nu mai există nici măcar minimale eforturi de a camufla această doctrină cinică - păpuşarii digitali ai lumii consideră că omenirea are "nevoie" de un război continuu, sustenabil, pentru a se "purifica" şi repara. Acesta este curentul geo-strategic care domină relaţiile internaţionale de azi.

Premisa este că omul este duşmanul omului, că este homo homini lupus, motiv pentru care trebuie ca toţi să fie în război contra tuturor - bellum omnium contra ommes. De altfel, omul este şi duşmanul Pământului, zice-se, motiv pentru care trebuie să fie obligat la reducerea amprentei de carbon, iar dreptul la viaţă trebuie înlocuit cu dreptul la moarte decentă. Să uităm, aşadar, ce scrie în Biblie (creşteţi şi înmulţiţi-vă şi stăpâniţi Pământul).

De aceea, în anii de după evenimentul de la 11.09.2001, s-au dus:

(i) un război continuu, sustenabil, contra terorii - cele două războaie din Irak şi Afganistan au durat circa 19 ani, deşi au fost considerate întemeiate pe premise false chiar de doi dintre preşedinţii americani, mai precis, cei mai recenţi, Trump şi Biden,

(ii) în anii falimentelor bancare, un război contra îndatoraţilor (creditorii cauzatori ai crizei fiind salvaţi cu banii noştri, contra voinţei noastre), iar

(iii) în anii migraţiei săracilor şi oropsiţilor din Asia şi Africa, un război contra imigranţilor.

În anii mai recenţi, ai pandemiei, s-a dus un război contra unui virus, niciodată identificat ca fiind natural/artificial. S-a trecut chiar la economia de război (Mario Draghi & Macron dixit) sau la medicina de dezastru (Arafat dixit), deşi niciunul dintre noi nu a avut percepţia vreunui război, altul decât contra libertăţii, a cinstei ştiinţifice, a adevărului deranjant, "deviaţionist" şi a "dujmanilor" poporului mascat şi regulamentar înţepat.

Azi se duce un război pentru prezervarea "ordinii liberale bazate pe reguli", deşi nimeni nu înţelege care sunt aceste reguli, cine şi cu ce drept le edictează şi de ce Rusia a atacat o ţară cu populaţie rusă în proporţie de 40% şi cu care împarte cam aceiaşi oligarhi, politicieni corupţi, criminali şi servicii secrete.

Suntem în plină era a războiului proxy, fără daune globale, ci doar cu mici distrugeri creatoare, "controlabile" chirurgical, cu puţine victime colaterale, dar cu efecte de ordin economic, geo-politic, psihologic, antropologic chiar enorme şi ireversibile.

Modelul economic de după 2000 al "occidentului colectiv" a fost focusarea pe finanţe, tehnologia informaţiei şi servicii, în detrimentul producţiei. Resursele ieftine din Rusia, plus produsele ieftine şi stereotipice manufacturate în China & India au determinat profitabilitate de cazino în "occidentul colectiv", dar numai pentru conturi şi buzunare din ce în ce mai reduse ca număr şi cu preţul sărăcirii populaţiei vestice, nesimţitoare a totalitarismului importat din Rusia & China de marii democraţi din leadership-ul occidental. Urşii şi dragonii cu care "occidentul colectiv" a făcut afaceri profitabile timp de peste 25 de ani au devenit duşmanii care cereau apariţia salvatorilor. Când te uiţi la "salvatori" te apucă jalea - nebuni care cred că au misiuni mesianice, amici ai pedofililor, beţivi notorii, infractori dovediţi, impostori patentaţi, ramoliţi uitaţi de Dumnezeu pe Pământ, care "luptă" contra unor dictatori prin mandatari sau dau mână cu persoane absente din ţară sau din viaţă. Dar involuţia leadership-ului politic şi birocratic corespunde conceptului de "război sustenabil", care are ca scop atât reducerea numărului de "mâncători inutili" (noi suntem aceea, fiţi fără dubiu), cât şi asanarea economică şi financiară, punerea la treabă a resurselor materiale, financiare şi umane, înnoirea tehnologiilor şi a stocurilor de armament şi "însănătoşirea" planetei prin combaterea "dăunătorului" uman. Cu asemenea lideri de psihiatrie (sau de grădiniţă) aceste "realizări" sunt ca nişte floricele de porumb: uşor de fabricat.

Merită amintit că, pe timp de război sustenabil, se pot face eforturi populare, cu simţ revoluţionar de răspundere, de refacere a unor industrii - pharma, militar, financiar, IT etc.

Contradicţia ideologică "occident colectiv" versus restul asiatic-african al lumii este şi o contradicţie economică, defavorabilă nouă, europenilor, pe termen mediu şi lung - ne-am concentrat pe finanţe, IT şi servicii, în detrimentul producţiei, care a fost aproape total externalizată în China şi India.

Pandemia a fost un război sustenabil - socializarea, încrederea, mâna de lucru umană fiind considerabil reduse, iar comportamentul social şi antropologic fiind deformat substanţial şi, practic, ireversibil. Aşa-zisa luptă contra pandemiei a fost instrumentul cu care s-a făcut trecerea la omul nou-normal, de plastilină. Rezultanta este un supus fericit, viitor insectivor sau ierbivor, regulamentar îndopat cu seruri şi pastile.

Războiul sustenabil este "bun" şi la rezolvarea enormei crize de supra-îndatorare a statelor suverane. În război, datoriile suverane fie se şterg, pur şi simplu, fie se erodează treptat, sub impactul inflaţiei, până la momentul la care plata lor nu va mai fi o problemă*.

Iată, de exemplu, ce se întâmplă în SUA - sunt şefi de mari bănci globale care se pregătesc de situaţia în care ar interveni falimentul suveran al SUA. (https://www.cnn.com/2023/02/06/investing/bank-of-america-ceo-brian-moynihan-debt-default/index.html)

Este puţin probabil ca SUA să intre în faliment, căci au arma cea mai redutabilă posibil, dolarul, care poate fi "printat" oricând, în orice cantitate. Dar unele state mari, supra-îndatorate, ca Italia de exemplu, nu au asemenea arme şi, deci, falimentul acolo nu este chiar teoretic. În orice caz, este de reţinut că 25% din datoria actuală a SUA a fost generată în ultimii doi ani, adică în timpul domniei foarte coerentului şi cognitiv completului domn Biden. Este costul pandemiei, la care acum trebuie adăugat costul războiului. Grav este că nu numai americanul de rând suportă această piatră de moară uriaşă. O suportăm toţi, întrucât orice problemă americană este o problemă globală.