English
Peste 200 de speakeri şi profesionişti din domeniul Real Estate s-au reunit, pe 3 martie 2023, la JW Marriott Bucharest Grand Hotel şi online, la noua ediţie a conferinţei "Real Estate & Construction Forum", conform unui comunicat remis redacţiei. Ajuns la cea de-a XVI-a ediţie, evenimentul a abordat trendurile, oportunităţile şi provocările din sectoarele retail, industrial & logistic, office şi rezidenţial, în cadrul a patru paneluri de dezbatere.
Potrivit sursei citate, Primul panel a fost dedicat sectorului retail, fiind moderat de Liana Dumitru, Director | Retail Agency, Colliers. Sustenabilitatea business-urilor, eficientizarea energetică, trendurile de consum din perioada pre-pandemică vs. 2022 au fost pe agenda invitaţilor.
Anul 2022 a fost unul foarte bun, care s-a apropiat la nivelul de dinainte de pandemie, a precizat Roxana Stănciulescu, Head of Retail Leasing Division, AFI Europe România: "Anul trecut a fost unul fantastic pentru toată lumea. În 2022 am recuperat traficul din 2019. Am analizat 2022 versus 2019. Am raportat 15% creştere faţă de 2019. În 2021 a fost presiune foarte mare pentru retailerii de food. Dar în 2022 în zona de food sunt multe iniţiative locale antreprenoriale. Nu avem niciun spaţiu vacant pe partea de food în acest moment. A fost un an 2022 foarte bun. Abia anul acesta am avut o creştere pe service charge. Încă înainte de creşterea costurilor la energie, am început investiţii pentru eficientizarea energetică a clădirilor. Investim constant."
La rândul său, Cornelia Nicolae, Retail Operations Director, FASHION HOUSE Group, a vorbit despre realizările organizaţiei anul trecut, în ciuda contextului economic dificil. "În 2022 putem spune cu bucurie că performanţele celor două sedii FASHION HOUSE au fost excelente, în comparaţie cu 2021, dar şi cu 2019. Rezultatele sunt cu atât mai remarcabile cu cât vorbim de un context economic dificil. La nivel de trafic, am înregistrat creşteri de 12% în sediul din Militari şi de 6% în sediul din Pallady, faţă de 2021. La nivel de vânzări, am avut creştere de 34% la sediul din Militari şi de 19% la cel din Pallady, faţă de 2021", a punctat ea.
În acest context, Venera Maria Munjev, Asset & Expansion Manager, Auchan Retail România, a subliniat că, în opinia sa, nu ar trebui să facem comparaţii ale evoluţiei business-ului cu momentul 2019, întrucât comportamentele consumatorilor sunt diferite astăzi. "Anul trecut, am înregistrat creştere pe cifra de afaceri şi pe trafic. Am continuat procesul de expansiune. Ne păstrăm obiectivul de a deschide 60 de magazine până în 2025. Avem mare atenţie pentru experienţa clientului în magazin. Comparaţia cu 2019 nu mai este relevantă. S-au schimbat comportamentele, preferinţele. Aceste aspecte ne-au preocupat anul trecut. Hypermarketurile sunt încă foarte importante pentru coşurile mari, pentru cumpărăturile de weekend şi pentru diversitate", a adăugat ea.
Geanina Ungureanu, Head of Retail, CPI Property Group | România, a punctat că sustenabilitatea joacă un rol tot mai important în activitatea companiilor. "Faţă de 2021 am avut creşteri de trafic, de turnover, de aproximativ 20% în ambele direcţii. Mall-urile sunt în continuare nişte centre regionale, nişte centre ale comunităţii. Lumea îşi doreşte şi o experienţă la mall. Sportul şi bijuteriile sunt vedetele ultimilor ani, la acest nivel a avut loc o creştere foarte mare.
În ultimii ani am investit foarte mult în clădirile noastre, în schimbările de echipamente, instalaţii, faţade, acoperiş şi am mers către cele de ultimă generaţie. Trebuie să recunosc că au fost şi economii la liniuţă. Să programăm luminile, de exemplu, pentru eficientizare. Ne ducem către sustenabilitate."
La rândul său, Cristian Puşcoi, Head of Expansion & Construction, TEDi, a vorbit despre eficientizarea energetică a magazinelor companiei. "Consumatorii din România ne-au primit foarte bine, aşa că am ajuns rapid la un număr mare, de 10 magazine. Avem în lucru deja mai multe magazine şi cu siguranţă acolo unde vor fi oportunităţi, vom fi prezenţi. Am deschis în plin război, lângă graniţă, la Baia Mare. Din fericire, pentru noi, lucrurile au stat bine. Deşi costurile au crescut foarte mult, avem magazine foarte bine eficientizate energetic. Ne bucurăm foarte mult că am găsit înţelegere cu dezvoltatorii din piaţă pentru a avea un deal win-win."
În cadrul celui de-al doilea panel de la "Real Estate & Construction Forum" am discutat despre evoluţia sectorului industrial şi logistic, avându-l ca moderator pe Ionuţ Oprea, Publisher - Romania's Real Estate Yearbook & Market Pulse Reports.
Unul din subiectele abordate a fost cel legat de chirii. În acest context, Ana Dumitrache, Country Head, CTP România, a precizat că acestea au crescut chiar şi cu 30-40%, subliniază sursa citată.
"Observăm în ultima perioadă o tendinţă foarte importantă că există o concentrare a centrelor de distribuţie în zona Bucureştiului. Lanţurile de distribuţie se încearcă a se scurta. Există o competiţie în privinţa timpilor de livrare. Bucureştiul este al 5-lea oraş ca dimensiuni din Europa, este o piaţă foarte importantă. Astfel, se întăreşte tendinţa de a se crea un hub în jurul Bucureştiului. Vedem o creştere jucătorilor în privinţa livrărilor. Credem în dezvoltarea parcurilor în proximitatea oraşelor mari ce sunt capabile să facă trecerea între distribuţia naţională către cea granulară.
Chiriile au crescut la modul general în piaţă. Vedem şi creşteri de 30-40% a chiriilor. Din două motive: nu sunt spaţii disponibile şi pentru că lumea a înţeles, pe fondul crizei energetice, cât de important e să ai un spaţiu potrivit", a spus ea.
În ceea ce priveşte chiriile, acestea nu au crescut în acelaşi ritm cu inflaţia, a explicat Andrei Timofte, CEO, Transilvania Construcţii SA. "Anul trecut a fost foarte dinamic pentru noi, cu multe provocări. Am dorit expansiunea şi am achiziţionat patru parcuri industriale in-city, strategice. Suntem la 300 de clienţi. Avem în dezvoltare o hală de 14 000 de metri pe care o finalizăm în primăvară la Bacău. Tot la Bacău, un centru de curierat, în Cluj am finalizat un spaţiu de producţie şi mai avem în pipeline 35 000 mp de proiecte autorizate.
Durata medie a contractelor este de 4 ani, iar evoluţia chiriilor contează foarte mult în funcţie de locaţie şi mărime. Spaţiile sub 1500 mp au un potenţial mai mare de creştere a chiriilor faţă de cele mari, din punctul meu de vedere. Totuşi, chiriile nu au crescut în acelaşi ritm cu inflaţia", a spus el.
La rândul său, Şerban Juverdeanu, Head of Development, Global Vision, a vorbit despre variante alternative de spaţii de depozitare. "Încercăm să oferim spaţii de închiriat de dimensiuni reduse, însă trebuie trecută şi partea de costuri care este foarte mare raportată la suprafaţă. Studiem un concept de a oferi spaţii utilizabile la comun. Un fel de co-working pe logistică. Şi asta se va întâmpla în proximitatea oraşelor.
De fiecare dată când ieşim din ţară, promovăm şi ţara, construim un caz ce are la bază o sintetizare cât mai inteligibilă care să îi determine să aleagă România. Avem dezavantajul infrastructurii, accesului, costului ridicat la utilităţi. Însă, în ultimul timp, putem spune că există un interes crescut. Să ne întrebăm cum putem ajuta noi, cei din mediul privat, să intensificăm investiţiile."
"România, ca ţară, este o vedetă la nivel industrial", a explicat Loredana Oprişa, Leasing and Development Manager, Olympian Parks. "Proiectul nostru vedetă este cel din zona Bucureşti Nord. Acolo vom începe cu o clădire de 40 000 mp. Avem proiecte în ţară, în Cluj şi Constanţa, însă analizăm multe oraşe cu potenţial de dezvoltare.
Inovaţia începe de la furnizori. Suntem atenţi în alegerea acestora. Atât pe partea de eficientizare, cât şi implementare şi distribuţie. Implementăm soluţii cât mai eficiente. Tot ce înseamnă tehnologii, este luat în calcul, acestea cântărind în scorul certificărilor energetice", a continuat ea.
Acest subiect a fost abordat şi de Maria Jianu, Commercial Real Estate Manager, Genesis Property, care a vorbit despre importanţa ca angajaţii să aibă o calitate a vieţii mai bună la birou.
"Noi am făcut o reformulare la nivel de concept, astfel încât să integrăm ESG. Întreaga transformare a avut la bază investiţii în toate cele trei arii. Pe partea de mediu, s-au făcut investiţii de 50 milioane euro. O mare parte este alocată pentru îmbunătăţirea echipamentelor pentru eficientizare. Apoi, pentru comunitate, de exemplu, o parcare a fost înlocuită cu spaţiu verde. Ne dorim ca omul să aibă o calitate a vieţii îmbunătăţită prin prezenţa sa la birou. Randamentul proiectelor cu atenţie la ESG este mai mare.
Uneori este mult mai greu să converteşti o clădire deja existentă decât a face una nouă. Sunt eforturi foarte mari pentru a converti un produs şi, din punct de vedere tehnic, să iei măsuri pe partea verde. Eu studiez piaţa şi îmi dau seama că din punct de vedere tehnic, proiectele ţintesc foarte sus, au multe particularităţi pe care nu le vezi, dar le percepi. Există o aliniere în ceea ce priveşte atenţia acordată consumatorilor. Diferenţiator este tot experienţa consumatorului", a spus ea.
La rândul său, Antoniu Panait, Managing Director, Vastint România, a vorbit despre responsabilitatea privind standardele ESG atunci când vine vorba despre clădirile de birouri. "Avem o responsabilitate. Experienţa de peste 30 de ani de dezvoltare în Europa ne determină să nu facem diferenţe între pieţe. ESG este un termen relativ nou, dar componentele sale nu sunt deloc. Avem optimismul, noile generaţii sunt altfel.
Peste o anumită cifră de afaceri, toţi vom fi auditaţi, aşa că deciziile de business: ce birouri alegem, cum le alegem vor fi importante. A trebuit să fim inventivi pentru că oamenii nu înţelegeau de ce să plătească 1-2 euro în plus pe mp. ESG va filtra şi va aduce lucrurile în realitate, pentru că vom fi auditaţi. ESG-ul este un element care adună toate direcţiile care au fost începute de diferite organizaţii sau ţări şi va ajuta să trecem la următorul nivel ca umanitate. Lucrurile evoluează foarte repede. Ce proiectăm azi, ce avem pe hârtie, trebuie să ne gândim ce va însemna peste trei ani."
"Unul din primii paşi în aplicarea unei strategii de ESG, este să începi cu clădirile existente", a explicat Andreea Cotigă, Head of Leasing Office, CPI Property Group |România, pentru că acestea vor constitui stock şi în anii următori".
"Încă de dinainte de pandemie, am iniţiat un demers de modernizare, reconfigurare a unei părţi din portofoliu. Din perspectiva ESG, toate proprietăţile myhive din portofoliu au primit certificări verzi şi lucrurile nu se opresc aici. În cadrul acestor procese de renovare şi reconversie, nu doar că au fost folosite materiale şi finisaje de calitate, am şi schimbat echipamente existente cu unele mai noi, mai performante. Mai mult, aceste proprietăţi dispun de infrastructură şi servicii adresate comunităţii din zona sustenabilităţii. Eforturile noastre sunt concentrate pe a menţine sistemele pe o stare de eficienţă şi a reduce consumul. Există o serie de măsuri pe care le implementăm. Cred că ar trebui acordată atenţie componentei ESG", a adăugat ea.
În replică, Florin Furdui, Country Manager, Portland Trust România, a explicat că "este o provocare să faci creativitate într-o piaţă ca Bucureştiul, marcată de eficienţă."
"Ceea ce nu poţi măsura, nu poţi evalua. În proiectele noastre, de la bun început, am folosit tehnologii pentru care oamenii erau circumspecţi pe atunci. Aşa am făcut în toate proiectele, aplicând o creativitate eficientă, cu atenţie la business plan şi neabuzând de parametrii urbanistici.
Eu cred că perioada următoare pentru piaţa de birouri va fi una diferenţiată - va avea mai multe viteze. Sunt convins că există o cerere nouă - eu cred, în acelaşi timp, e greu de compensat cu acei factori care spun work from home, renegocieri de portofolii... Cred că va fi o diferenţiere foarte mare între clădirile care s-au poziţionat în acest standard de ESG, de eficienţă, de performanţă - mai ales clădirile care au fost construite în perioada în care costurile de construcţie erau unele care permiteau şi nişte chirii competitive, faţă de clădiri care au fost construite neadecvat şi care acum vor trebui să fie reconvertite sau reactualizate. Aici va fi o diferenţă foarte importantă. Clădirile noi - cine va avea curajul să o facă - vor avea o provocare în a găsi acel element de eficienţă, pentru că, costurile de construcţie, costurile de finanţare, conduc la o chirie mai mare. Iar asta, comparată cu stocul existent, va exista o concurenţă acolo. Acolo văd provocarea când vine vorba de construcţii noi", a continuat el.
Ultimul panel din cadrul "Real Estate & Construction Forum" a fost dedicat sectorului rezidenţial, fiind moderat de Gabriel Blăniţă, Associate Director Valuation and Advisory Services, COLLIERS. Nevoile clienţilor s-au schimbat, astfel că aceştia îşi doresc să locuiască în clădiri noi, eficiente energetic, care să fie construite pe principii sustenabile - acestea au fost câteva dintre concluziile celui de-al patrulea panel de dezbatere.
"Piaţa funcţionează, pentru că nevoia locativă este foarte mare", a explicat Beatrice Dumitraşcu, CEO Residential Division, One United Properties.
"Cu o cifră de afaceri de 1,2 miliarde de lei şi un profit de 573 de milioane de lei cred că stăm foarte bine. Nu este un fel de a ne lăuda, ci un fel de a arăta că tranzacţiile imobiliare funcţionează foarte bine şi că se fac în continuare tranzacţii, având în vedere că nevoia locativă există şi oamenii doresc să se mute în apartamente noi.
Pe lângă zona de nord a Bucureştiului mergem şi către zona centrală. Suntem astăzi şi în Cotroceni, tocmai ce am anunţat achiziţia unui nou teren.
Arată faptul că noi suntem foarte încrezători în piaţă, că planurile noastre şi obiectivele noastre îşi pot urma calea, iar rezultatele vorbesc de la sine: o companie listată la bursă, care îţi poate arăta în orice moment care îi sunt rezultatele.
Piaţa funcţionează pentru că nevoia locativă este foarte mare, la care se adaugă şi investitorii care încep să se uite foarte atent către România, din mai multe motive - cel mai important fiind legat de faptul că peste tot în Europa sunt stocuri de unităţi locative care nu mai pot apărea în curând, însă piaţa noastră poate să construiască destul de mult", a intervenit ea.
Despre proiectele de la marginea Bucureştiului a vorbit şi Antoanela Comşa, Preşedinte, Gran Via Real Estate: "Foarte multe proiecte merg în afara Bucureşti-ului pentru că acolo se dau mai uşor autorizaţii. Toată populaţia de acolo va veni tot în Bucureşti, accentuând traficul. Trebuie dezvoltat oraşul. O parte din vină o avem şi noi, dezvoltatorii. Au fost proiecte care nu au respectat legislaţia, dar vina nu e doar a lor, acele proiecte au primit autorizaţii. Să avem o legislaţie unitară este important. Aşa vom avea toate legile sub o singură umbrelă, sperăm anul acesta să se aprobe Codul Construcţiilor şi să avem nişte schimbări pentru a debloca situaţia din Bucureşti. Preţul e dat de cerere-ofertă. Dacă oferta scade şi cererea rămâne constantă, ce se va întâmpla? În eventualitatea în care PUZ-urile nu vor mai fi blocate, noi nu vom avea autorizaţii de construire pentru că mai trece un timp până le obţii. Faceţi un orizont de timp şi vedeţi când vom mai avea proiecte frumoase noi, în Bucureşti. Avem proiecte care îmbunătăţesc zonele în care se află, dar nu le vedem pentru că nu se aprobă PUZ-uri", a intervenit ea.
Acest subiect a fost, în continuare, dezvoltat şi de Irina Caraene, Director Vânzări, Cordia România: "Atât timp cât livrezi un produs bun, rezultatul nu poate fi decât pozitiv. Ne lovim de PUZ-uri suspendate, de exemplu. Suntem afectaţi cu toţii. Am avut surpriza, începând cu a doua jumătate a anului trecut, ca clienţii să plătească tranşe intermediare. Suntem în strânsă colaborare şi cu parteneri care vin cu soluţii de finanţare adaptate clientului şi proiectului. Suntem încrezători că anul 2023 va fi închis cu bine, însă avem nevoie şi de susţinerea autorităţilor."
"Observăm din partea legiuitorilor o tendinţă de a veni în sprijinul investitorilor", a intervenit Ioana Grigoriu, Asociat Manager, Practica de Drept imobiliar şi Construcţii, NNDKP.
"Balanţa a fost disproporţionată, a existat un atac permanent la adresa investitorilor. Litigiul este o posibilitate de a contracara, dar nimeni nu vrea să stea ani de zile în litigii. Partea bună este că dacă proiectul de lege care se vehiculează, acela pus pe masa parlamentarilor anul trecut, această balanţă va fi re-echilibrată, va diminua termenele de contestare pentru că se ajungea la situaţii absurde. Salutăm această iniţiativă.
Administraţia va specula acest vid legislativ şi asistăm la nişte interpretări la care nu ne putem alinia. Dar să ne întoarcem la PUG sau chiar mai în spate. E imposibil să crezi că în anul 2023 te poţi raporta la un act normativ din 2000 sau 1996. Autoritatea vinde populaţiei ideea că, dacă dă liber la PUZ-uri, se va construi pe locuri verzi, etc. Nu mai vedem nici certificate de urbanism cum ştiam".
Sorin Ioan Blaga, CEO, Liebrecht & wooD România a vorbit despre necesitatea ca dezvoltatorii imobiliari să ţină cont de directivele ESG în cadrul proiectelor pe care le au în implementare. "Pentru infrastructură, ca să construim drumul, am ajuns pe la nişte arhive din 1903 pentru a dovedi autorităţilor că acolo era un drum. Am reuşit. Fiind în afara oraşului, a trebuit să fim siguri că infrastructura şi facilităţile sunt puse la punct. Cei şase ani în care am reuşit să punem 94 de unităţi locative acolo, cu toată infrastructura, au însemnat mult. Facilităţile pe care le avem acolo ţin mult cont de conservarea naturii, conservăm 13 ha de pădure acolo. Avem un lac pe care îl conservăm. Cei care aleg variantele acestea de a trăi vor primi tot ceea ce directivele acestea noi, precum ESG oferă. Ne dorim să ducem înainte proiectele aproape de filosofia aceasta."
"Suntem într-o perioadă de tranziţie", consideră, la rândul său, Lucian Azoiţei, Founder & CEO, Forty Management, astfel că sustenabilitatea trebuie să devină un element esenţial.
"Toată industria vine după cinci ani de succes. Acum suntem într-o perioadă de tranziţie. Pentru viitor nu ştiu să vă spun ce va fi. Cel puţin doi ani de zile vor fi de tranziţie, iar noi, dezvoltatorii, va trebui să ne reinventăm, să găsim soluţii. Piaţa va fluctua, dar cred că vom păstra un trend bun. Cei ce au reuşit să îşi facă un renume, vor supravieţui.
Construim o lagună, proiectul va «pleca» luna viitoare, am obţinut autorizaţie. Încercăm să construim un mic oraş. Existenţa plajei şi a mării aduse în spatele casei, aduce noutatea. Am accesat nişte linii de finanţare verzi, ceea ce a dus proiectul în zona ESG. Toate utilităţile sunt produse in-house. Ne dorim să atingem şi standardul «carbon neutral» care este cel mai înalt", a intervenit el.
De aceeaşi părere este şi Daniel Buhazi, Commercial Director, Ariston România - divizia ELCO Heating Solutions, care a subliniat necesitatea investiţiei în soluţii smart, soluţii eficiente energetic.
"Pentru noi, activitatea din ultima perioadă se desfăşoară sub semnul sustenabilităţii şi eficienţei energetice. Cred că investitorii au o provocare în a construi clădirile sub semnul sustenabilităţii, iar pentru noi este o responsabilitate destul de mare. Concentrarea noastră este spre inovaţie. Grupul pune eforturi deosebite în a eficientiza instalaţiile pe care le oferim. Noi avem două direcţii: soluţia centralizată şi cea de pompe de căldură. În ultimii doi ani, partea de pompe de căldură a început să crească. Credem cu tărie că orientarea pieţei spre sustenabilitate nu este doar un aspect verbal. Noi încă de acum 6-7 ani am vizat proiectele sub forma de a oferi soluţii, nu neapărat produse. Soluţii smart, eficiente energetic şi atunci cu toţii facem eforturi de a răspunde nevoilor de eficienţă energetică", a spus el, se menţionează în comunicat.
Ziarul BURSA este partener media al evenimentului.
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
