Recalificarea forţei de muncă - soluţie pe plan global, dezastru local

Iadul este pavat cu bune intenţii şi în ceea ce priveşte piaţa muncii. O soluţie globală, recalificarea forţei de muncă, este, potrivit autorităţilor din ţara noastră, un dezastru pe plan naţional, din multiple cauze. Dacă la Forumul Economic Mondial se discută de recalificare ca despre o şansă de a creşte PIB-ul global, ministrul Muncii din ţara noastră afirmă că s-au cheltuit fără folos sume mari pe cursuri de calificare/recalificare.

Investiţiile cumulate ale guvernelor şi companiilor în îmbunătăţirea competenţelor şi recalificarea forţei de muncă ar conduce la o creştere a PIB global cu 6,5 trilioane de dolari şi ar crea 5,3 milioane de locuri de muncă până în 2030, potrivit raportului "Upskilling for Shared Prosperity", lansat la Davos de PwC şi Forumul Economic Mondial. China va fi cea mai mare câştigătoare a unei astfel de iniţiative, în timp ce statele din Europa Centrală şi Est vor beneficia mai puţin, parţial din cauza structurii economiilor şi a nivelului de educaţie, se precizează în document.

Ionuţ Simion, Country Managing Partner PwC România a declarat: "Economiile din Europa Centrală şi de Est poartă încă povara tranziţiei la piaţa liberă: şomaj pe termen lung, populaţie neocupată, sisteme de educaţie care nu au evoluat în acelaşi ritm cu cererea de pe piaţa forţei de muncă. Din aceste motive, sunt mai vulnerabile în faţa schimbărilor aduse de noile tehnologii care impun competenţe crescute. În urmă cu doi ani noi estimam că în jur de 600 mii de locuri de muncă din România vor fi afectate, până în 2029, de automatizare şi digitalizare. Ne aşteptăm ca acest proces să fie mult mai rapid în noul context, schimbat de pandemie şi sperăm că atât guvernul, cât şi companiile să devină tot mai conştiente că trebuie să investească mai mult în educaţie şi formare profesională".

Potrivit raportului, în condiţiile în care şomajul este aşteptat să crească pe măsură ce economiile continuă să experimenteze efectele pandemiei, investiţiile în îmbunătăţirea competenţelor forţei de muncă globale sunt esenţiale pentru stimularea redresării economice după COVID-19. Avantajele mai ample ale dezvoltării competenţelor sunt creşterea productivităţii, a numărului locuri de muncă mai bune, plătite echitabil, care contribuie la reducerea inegalităţilor salariale, în special a celor create de noile tehnologii, precizează sursa citată. În context, documentul îndeamnă guvernele să adopte o abordare agilă pentru a stimula iniţiativele naţionale de îmbunătăţire a competenţelor, să colaboreze cu companiile, organizaţiile non-profit şi autorităţile din educaţie şi să ofere stimulente pentru crearea de locuri de muncă în economia verde şi sprijinirea inovaţiei tehnologice. Economiile în care deficienţele de competenţe sunt mai mari ar putea vedea cele mai mari câştiguri ca procent din PIB, inclusiv China (7,5%) şi India (6,8%), Spania (6,7%), Australia (5,9%) şi Africa de Sud (4,4%).

Europa Centrală şi de Est va avea cele mai mici beneficii la nivel global, de 2,1% într-un scenariu accelerat şi 1,8% în scenariul de bază. De asemenea, unele economii dezvoltate vor avea câştiguri mai mici, variind de la 2% în Japonia la 0,3% în Germania, având în vedere că productivitatea şi baza lor de competenţe sunt deja mai puternice decât pe pieţele emergente.

Pe de altă parte, ministrul Muncii, Raluca Turcan, afirmă că printre marile probleme ale mediului de afaceri se numără lipsa forţei calificate de muncă şi birocraţia. Ministrul susţine că în ţara noastră s-au cheltuit fără folos sume mari pe cursuri de calificare: "Am o părere personală şi pe care cred că o voi confirma cu date în perioada următoare, şi anume că în România s-au cheltuit bani enormi pe tot felul de cursuri de formare profesională, de reconversie profesională, care, de fapt, s-au dus în buzunarele unora şi beneficiarii nu s-au ales cu mare lucru. Şi voi face o evaluare a acestor sume cheltuite exact pe această parte de formare profesională, care pe fond ar fi trebuit să ajute oamenii să-şi remodeleze traseele profesionale şi să se ducă acolo unde angajatorii cer să aibă forţă de muncă. Dacă întrebaţi un om de afaceri care e cea mai mare problemă cu care se confruntă nu o să vă spună fiscalitatea, o să vă spună în primul rând lipsa forţei de muncă bine calificată şi după aceea birocraţia". Raluca Turcan mai afirmă că peste 900.000 de tineri nu se află nicăieri în sistemul de educaţie şi mulţi dintre ei nici nu au intrat pe piaţa muncii şi nici nu îşi propun să intre pe piaţa muncii.