Recensământul, un eşec de 193 milioane lei

Recensământul populaţiei s-a încheiat ieri, teoretic, practic nu a fost exclusă complet varianta prelungirii cu câteva zile, acolo unde e cazul. Datele finale vor fi prezentate în 2014, dar nu mai este nevoie de trei ani de aşteptare pentru a afla că întreaga operaţiune a fost un eşec, o demonstraţie de lipsă de coordonare şi dialog între cei implicaţi. Ce începe prost, continuă la fel.

Recensământul populaţiei şi locuinţelor, programat în perioada 20-31 octombrie, a costat 193 milioane lei. Acestea sunt principalele cifre. Ce s-a petrecut între cele două date ţine de o poveste cu tentă SF, Codul Numeric Personal fiind cuiul lui Pepelea de care s-au agăţat instituţii, partide şi persoane particulare. Primul anunţ a fost clar: cetăţenii care refuză să răspundă la întrebările recenzorului vor fi amendaţi cu până la 5.000 lei, a anunţat preşedintele Institutului Naţional de Statistiscă, Vergil Voineagu. Mai multe partide au găsit un nou motiv de ceartă şi au cerut populaţiei să refuze să livreze CNP-ul. Nu a trecut mult şi purtătorul de cuvânt al INS, Vladimir Alexandrescu, a făcut un tur al televiziunilor unde a anunţat că oamenii nu sunt obligaţi să prezinte buclucaşa înşiruire de numere: "Nimeni nu este obligat să-şi spună codul numeric personal la recensământ, dacă, dintr-un motiv sau altul, nu doreşte să o facă. Oricine poate şi va fi recenzat, chiar şi în absenţa acestui CNP, iar cei care refuză să-l divulge recenzorului nu riscă absolut nicio sancţiune". Pe acest fond, normal că respectiva rubrică a rămas goală în multe formulare. Transformat în acarul Păun al haosului, Vladimir Alexandrescu a fost demis, Vergil Voineagu venind cu noi precizări: "Conform legii, CNP-ul este o informaţie obligatorie în programul de înregistrare, iar refuzul furnizării, către personalul de recensământ, a informaţiilor prevăzute în programul de informare sau furnizarea de date eronate sau incomplete constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă între 1.500 şi 4.500 de lei. Recenzorii noştri au posibilitatea de a reveni pentru a completa CNP-ul". Acest lucru a reprezentat o adevărată lovitură pentru recenzori, care au constatat că sunt obligaţi să revină în locuinţele pe care le considerau "rezolvate". Speriaţi de spectrul amen-zii, o parte din oameni au început să lase bileţele cu CNP-ul la uşă, dar într-un stil absolut aiuritor, mulţi recunoaşteau că de fapt nu e codul lor, că l-au mai modificat "prin punctele" esenţiale, pentru ca un răuvoitor să nu se poate folosi de el.

Pentru a nu mai avea probleme, recenzorii au devenit extrem de scrupuloşi. Astfel, foarte multe persoane s-au trezit recenzate de mai multe ori, în ciuda opoziţiei, la domiciliu, dar şi dacă erau prinşi în vizită la părinţi sau rude, de aici rezultând o altă risipă de timp şi de hârtie. Alţi recenzori, mai grăbiţi, au decis că nu ar strica să completeze ei mare parte din formular, urmând ca la domiciliul recenzatului să completeze doar datele importante.

Cum cu patru zile înainte de finalul acţiunii, 40% din populaţia estimată rămăsese nenumărată a apărut o nouă soluţie: recensământul semi-online. O struţo-cămilă perfectă. Un alt oficial al INS, Ştefan Trică, directorul Direcţiei de Statistică Demografică, a prezentat noua opţiune, dedicată în primă fază bucureştenilor: "Ca procedură, persoanele care optează pentru această metodă trebuie să trimită un mail la primăria sectorului pe raza căruia locuiesc şi să anunţe intenţia de a folosi varianta online. Trebuie să acceseze www.recensamantromania.ro - secţiunea Instrumentar, de unde îşi va putea descărca formularele de recensământ pentru gospodăria persoanelor în cauză. După aceea, formularele vor fi completate. Persoanele în cauză pot alege ca formularele să fie transmise prin poştă, să fie scanate formularele şi trimise pe mail către primăria de sector, sau să se ducă cu formularele completate la primărie". Simplu, atât că pentru parcurgerea procedurilor este nevoie cel puţin de o zi de concediu şi de ceva tehnică în dotare.

Ieri, cu câteva ore înainte de final, holurile blocurilor şi gardurile locuinţelor erau pline cu mesaje de la recenzori, care îi invitau pe cei ce din diverse motive nu au răspuns la întrebări să se prezinte la primăriile de care aparţin, într-o ultimă încercare de a încheia acţiunea. Peste 120.000 persoane au fost prinse în această acţiune de colectare a datelor, primele rezultate ale recensământului urmând să fie prezentate public în trimestrul I al anului 2012. Până atunci, populaţia va rămâne cu gustul amar al haosului creat în jurul unei acţiuni foarte serioase, care a înghiţit sume considerabile de bani.