Rectificare bugetară pentru plata pensiilor şi salariilor bugetarilor

Pentru a nu mai repeta experienţa neplăcută de la prima rectificare, când în urma acţiunii preşedintelui Klaus Iohannis nu s-a obţinut niciun aviz din partea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, Guvernul Dăncilă a ales ca a doua rectificare să o facă tot prin ordonanţă de urgenţă, aşa cum a procedat anterior.

Motivul Executivului a fost că mai avea doar o săptămână până când putea să facă această rectificare din punct de vedere legal.

Rectificarea bugetară votată vineri a iscat nemulţumirea sindicatelor, dar şi nedumerire din partea analiştilor fis-cali, deoarece guvernul nu a furnizat în prealabil datele necesare care să fundamenteze documentul aprobat de guvern.

Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal, a declarat pentru Ziarul BURSA: "Vom analiza ceea ce au votat membrii guvernului, deoarece trebuie să ne lămurim ce este în spatele cifrelor avansate de guvern. Am solicitat Ministerului Finanţelor Publice nişte clarificări şi, pe baza lor şi a textului ordonanţei de urgenţă, vom efectua o analiză, iar miercuri vom exprima o poziţie clară în legătură cu a doua rectificare bugetară".

Sindicatele sunt nemulţumite de faptul că guvernul a operat tăieri bugetare la Ministerul Educaţiei Naţionale, la Ministerul Sănătăţii şi la Ministerul Transporturilor. De fapt, ultimul este cel mai vitregit, deoarece a pierdut 1,16 miliarde lei la rectificarea bugetară aprobată vineri.

Federaţia Naţională Feroviară Mişcare Comercial Vagoane, cea mai mare federaţie a sindicaliştilor ceferişti, a comunicat că observă cu indignare că singura constantă a industriei feroviare româneşti, în ultimii 15 ani, a fost lipsa cronică a finanţării. Ceferiştii susţin că rectificarea bugetară aprobată de Guvern compromite complet continuarea lucrărilor de întreţinere şi reparaţii la calea ferată şi pune sub semnul întrebării plata salariilor lucrătorilor feroviari. Sindicaliştii califică decizia guvernului drept iresponsabilă şi susţin că ea va crea premisele unui cutremur în întreg ecosistemul feroviar românesc, din cauza degradării continue a infrastructurii feroviare şi a învechirii generalizate a materialului rulant, fenomene care nu sunt combătute cu o finanţare adecvată din partea guvernului pentru modernizarea şi reabilitarea căii ferate. Ei susţin că justificarea guvernului că a tăiat 1,16 miliarde lei de la Ministerul Transporturilor, deoarece banii respectivi nu au fost cheltuiţi încă, este prost fundamentată, atât timp cât locomotivele şi vagoanele sunt atât de vechi încât nu mai pot fi reparate sau modernizate, iar altele noi nu au mai fost cumpărate de foarte multă vreme.

Faţă de afirmaţiile de mai sus, Eugen Teodorovici, Ministrul Finanţelor Publice a precizat: "Cheltuielile de investiţii vor fi mari cu 40% faţă de realizările din 2017(...) Sumele tăiate de la diferite ministere sunt sume pe care iniţial conducerea instituţiilor le-au estimat mai mult decât era necesar a fi cheltuite în anul 2018 pe contractele în derulare. Aceste sume, în marea lor parte, provin de la proiectele cu finanţare europeană. Pentru a evita pe viitor această situaţie, la bugetul pentru anul 2019 va trebui ca fiecare minister să prezinte argumente solide că sumele solicitate vor fi cheltuite. Adică, dacă un proiect nu este început şi nici nu există o documentaţie că va demara foarte repede, sumele respective nu vor fi alocate din bugetul iniţial, ci la o eventuală rectificare bugetară. De asemenea, România va menţine ponderea datoriei guvernamentale în PIB la 35%, a patra cea mai mică din Uniunea Europeană. Şi desigur acel fond din trezorerie consolidat la 31 miliarde lei, care asigură peste 5 luni de zile de finanţare brută".

De asemenea, conform ministrului, prin noua rectificare bugetară va fi menţinută şi ţinta de deficit care se va situa la 2,97% din Produsul Intern Brut.

Conform notei de fundamentare a ordonanţei de urgenţă adoptată de guvern, rectificarea bugetară a fost făcută în principal pentru plata pensiilor publice şi pentru plata salariilor bugetarilor. În nota de fundamentare se spune că ordonanţa de urgenţă este necesară deoarece există mai multe riscuri: riscul neasigurării integrale a fondurilor aferente plăţii drepturilor de pensie pe luna decembrie cu impact negativ asupra bunăstării pensionarilor; riscul determinat de imposibilitatea caselor judeţene de pensii şi agenţiilor judeţene pentru ocuparea forţei de muncă de a nu putea plăti drepturile salariale ale angajaţilor; riscul neasigurării fondurilor necesare pentru transmiterea drepturilor de pensie; riscul necorelării planificării bugetare cu evoluţia prognozată a indicatorilor macroeconomici şi execuţia bugetară pe primele nouă luni ale anului; riscul neasigurării fondurilor necesare plăţii drepturilor persoanelor cu handicap, a alocaţiilor de stat pentru copii, a indemnizaţiilor pentru creşterea copilului; riscul neasigurării fondurilor necesare pentru plata pensiilor militare de stat cuvenite poliţiştilor; riscul neasigurării fondurilor pentru derularea acţiunilor şi a programelor de sănătate; riscul neasigurării fondurilor pentru acordarea unui suport alimentar pentru preşcolarii şi elevii din 50 de unităţi de învăţământ preuniversitar de stat; riscul ca nepreluarea şi neadoptarea în regim de urgenţă a măsurilor reglementate prin proiectul de act normativ să aibă ca impact negativ imposibilitatea desfăşurării corespunzătoare a activităţii ordonatorilor principali de credite, care nu îşi vor putea îndeplini rolul, atribuţiile şi responsabilităţile stabilite prin actele normative de organizare şi funcţionare.