"Redresarea economică nu poate veni fără sprijinul industriei bancare"

Reporter: Care este situaţia sistemului bancar în pandemie?

Gabriela Folcuţ: Sistemul bancar din România este mai pregătit de criza economică ce va urma, comparativ cu anii 2008-2009, dar există o serie de riscuri exogene şi potenţial endogene. Indicatorii de solvabilitate şi lichiditate sunt la un nivel cu mult peste minimul impus de reglementările naţionale şi internaţionale. Indicatorul de solvabilitate se situa la 20% la finele anului trecut, în timp ce nivelul de lichiditate imediată era de 41%. Inclusiv rata expunerilor neperformante a coborât foarte aproape de nivelul mediu european. Partea pozitivă este că unele dintre aceste riscuri pot fi evitate şi, astfel, sistemul bancar rămâne rezilient şi apt să deservească nevoile de finanţare din economie. Provocările la adresa stabilităţii financiare constau într-un mix de riscuri amplificate de pandemia COVID-19. Pe de o parte, avem riscul legislativ exagerat de pontenţat în România pe fondul unui an electoral, iar pe de altă parte tensionarea echilibrelor macroeconomice, aspecte ce sunt urmărite cu interes de agenţiile de rating.

Pandemia COVID-19 a creat provocări suplimentare cu consecinţe economice şi sociale fără precedent. Efectele generate de pandemie ar putea împinge economia mondială în cea mai mare recesiune de după Marea Depresiune. Înainte de această criză de sănătate, economia mondială era aşteptată să crească, dar acum se estimează o scădere de 4-5%. La nivel mondial, închiderea activităţilor non esenţiale produce o pierdere lunară estimată de specialişti la 3-4% din PIB. Magnitudinea impactului în economie depinde de durata crizei de sănătate.

Efectul de contagiune este inevitabil. Sistemul financiar este inima economiei. Dacă inima pompează corespunzător, se asigură fluxul finanţărilor atât de necesare în economie în perioada de recesiune care va urma. Circulaţia capitalului este esenţială. În criză, fluxurile de capital sunt încetinite între sectoarele economiei. Orice deviaţie nu face decât să întârzie revenirea economică.

România nu poate elimina efectele pandemiei COVID -19 în economie, ci le poate diminua şi ar putea preveni o criză financiară prin eliminarea riscului legislativ din sectorul bancar. În prezent, sunt cel puţin opt legi/ proiecte de lege care pot afecta iremediabil activitatea industriei bancare. Cu aceste iniţiative legislative, România face paşi înapoi în procesul de dezvoltare economică.

În momentul de faţă, sistemul bancar din România este soluţia de redresare economică, iar dialogul este cheia. Raţiunea economică şi echilibrul în dozarea iniţiativelor şi măsurilor sunt imperios necesare.

Reporter: Cum văd băncile măsurile adoptate de autorităţi pentru susţinerea clienţilor şi ce efecte vor avea acestea asupra sistemului bancar? Cum aplică sistemul bancar reglementările în vigoare, având în vedere că avem, în paralel, o ordonanţă de guvern şi o lege aprobată în parlament, pentru amânarea ratelor bancare, mai ales că ambele sunt la CCR?

Gabriela Folcuţ: Mesajul sistemului bancar a fost, la unison, de sprijin pentru clienţii afectaţi de efectele pandemiei. În prezent, sistemul bancar aplică prevederile legislaţiei în vigoare, respectiv OUG 37/2020 şi sunt bănci care mai acordă şi alte facilităţi complementare.

Aplicarea extinsă, la clientii care nu mai plăteau sau la cei care-şi permit să plătească obligaţiile luare aferente creditelor, nu trebuie să conducă la afectarea lichidităţii şi solvabilităţii sistemului bancar. Includerea debitorilor ale căror expuneri înregistrau deja restanţe la plată la momentul declarării stării de urgenţă nu se încadrează printre măsurile care beneficiază de o aplicare flexibilă a cerinţelor de reglementare conform recomandărilor autorităţilor bancare europene şi naţionale. Şi atunci băncile va trebui să constituie provizioane suplimentare. Pentru clienţii persoane fizice care întâmpină dificultăţi generate de alte cauze, exista şi înainte un cadru legal dedicat cu soluţii specifice.

În situaţia intrării în vigoare, în forma aprobată, constituirea de provizioane şi pierderile băncilor vor avea un impact negativ asupra capitalurilor proprii ale instituţiilor de credit. Astfel, este redusă capacitatea băncilor de a continua să-şi sprijine clienţii aflaţi în dificultate reală în următorii ani, în cazul unei recesiuni prelungite. În plus, anularea dreptului băncilor de a beneficia de garanţiile acordate de stat echivalează cu o afectare a dreptului de proprietate garantat de Constituţia României, pe lângă aspecte grave legate de predictibilitatea legii. Apreciem că se impune responsabilizarea suplimentară a factorilor decizionali în susţinerea mediului de afaceri şi a consumatorilor fără afectarea stabilităţii industriei bancare.

Trebuie trasată o linie clară comună între ceea ce putem promite şi ceea este benefic pentru economie şi pentru români. Nu poţi întinde coarda prea mult dacă vrei să ţinteşti cu arcul în toate direcţiile, că se rupe. Şi atunci nu mai ai soluţii, nu mai poţi ţinti niciun grup ce devine vulnerabil în viitor. Pierzi instrumentul.

Mesajul sistemului bancar a fost că trebuie să dozăm corespunzător măsurile şi efortul industrei bancare, astfel încât să nu rămânem fără tracţiune în activitatea de creditare şi mai ales, să nu fie afectate lichiditatea şi solvabilitatea sistemului.

Măsurile luate de autorităţi trebuie să conserve normalitatea, dar vorbim de o nouă normalitate, de cea din criza de sănătate. Este nevoie de timp pentru reluarea obiceiurilor de consum ca înainte de criza de sănătate şi implicit a activităţilor în toate ramurile economiei. La nivel mondial, priorităţile autorităţilor ar trebui să fie asigurarea disciplinei fiscală şi financiară, adoptarea de măsuri de creştere a intermedierii financiare şi adaptarea cadrului legislativ care să faciliteze soluţionarea pachetelor de expuneri neperformante.

Reporter: Cu ce soluţii individuale vin băncile pentru debitorii afectaţi de pandemie? Câte solicitări de amânare a ratelor bancare au fost înregistrate până acum şi câte au fost şi soluţionate?

Gabriela Folcuţ: Încă de la debutul crizei de sănătate, sistemul bancar a adoptat soluţii pentru suspendarea ratelor clienţilor care întâmpină dificultăţi în contextul pandemiei. Măsurile imediate au inclus suspendarea obligaţiilor de plată pe perioade de la o lună până la şase luni. Ulterior, a fost adoptat şi un cadru legislativ în acest sens. Ultima statistică disponibilă, la data de 24 aprilie 2020, arăta că aproximativ 260.000 clienţi persoane fizice şi până în 10.000 de companii au depus solicitări de suspendare a obligaţiilor de plată lunare din contractele de credit încheiate cu băncile. Ca pondere în portofoliu, aceste cifre reprezintă 17% dintre creditele acordate persoanelor fizice şi sub 10% din totalul creditelor accesate de persoanele juridice. Un procent de 65% era deja soluţionat. Astfel, numărul soluţionărilor era de 175.000, restul fiind în curs de procesare.

Solicitările de suspendare la plata creditelor s-au efectuat atât în baza măsurilor proactive adoptate de bănci pentru a sprijini clienţii afectaţi de pandemia COVID-19, cât şi în baza prevederilor OUG 37/2020. Estimez că numai în baza ordonanţei numărul de soluţionări ajungea la peste 40.000. Între timp, statistica a evoluat atât în temeni de solicitări, cât şi în temeni de soluţionări.

Dacă analizăm soluţionările, în baza OUG 37/2020, în funcţie de perioada de suspendare, vom observa că doar o treime dintre clienţi au ales să suspende pe o perioadă de 9 luni, restul fiind împărţit inegal pe perioade de o lună, două luni, trei luni, etc... Din numărul de solicitări şi soluţionări pe OUG 37/2020, în general suspendarea obligaţiilor de plată lunare s-a efectuat pentru creditele de consum (80%). Desigur, această cifră se modifică pe măsură ce avem noi soluţionări.

Reporter: Cum a evoluat creditarea, în prima parte a anului? Cum a evoluat cererea pe segmentul creditelor ipotecare şi imobiliare în primele luni din 2020 şi care sunt estimările băncilor pe partea de creditare, până la finalul anului?

Gabriela Folcuţ: Riscurile exogene constau în cadrul legislativ impredictibil care afectează inclusiv creditarea. Provocările cadrului legislativ în domeniul bancar în România sunt în măsură, în situaţia promulgării sau aprobării legilor/proiectelor de lege, să afecteze iremediabil sistemul bancar.

Privarea instituţiilor de credit de o mare parte din veniturile înregistrate din creditare, inclusiv din executări silite, conform legilor aflate la Curtea Constituţională a României poate produce un impact negativ asupra creditării. La acest impact negativ se adaugă necesarul sporit de provizioane pentru portofoliul incident, ceea ce poate fi de natură să afecteze grav creditarea în România. Să nu uităm că România înregistrează cel mai redus grad de intermediere financiară (25%) în rândul statelor din Uniunea Europeană (83% medie). De asemenea, accesul la împrumuturi arată disparităţi la nivel naţional. În Bucureşti, aproximativ 65% dintre adulţi au împrumuturi, comparativ cu media naţională de 36%.

Activitatea de creditare poate fi afectată pe partea de ofertă din cauza acestor initiative legislative şi pe partea de cerere, dar pe zona aceasta sperăm că pe o perioadă scurtă. Soldul creditului neguvernamental a avansat cu 6,9% în ritm anual în luna martie faţă de martie 2019 şi cu 0,6% faţă de luna februarie. Este o creştere relativ normală a creditării, dar se văd unele tendinţe de reducere a vitezei. Probabil că vom vedea efectul crizei asupra creditării în datele statistice începând cu luna aprilie. Băncile se vor concentra pe finanţarea companiilor pentru a asigura o redresare cât mai rapidă a economiei. Pe acest segment, un risc potenţial poate fi determinat de insolvenţe, în condiţiile în care creditul comercial este foarte ridicat în România, raportul fiind de 3 : 1 comparativ cu creditul bancar.

Creditul ipotecar a început încă din anul 2019 să înregistreze o creştere mai redusă, de 7,8% comparativ cu anul 2018. În primul trimestru din 2020, creşterea înregistrată a fost de 9% (martie 2020/ martie 2019).

Este foarte probabil ca această criză de sănătate să se transforme într-o criză financiară. Statele vor avea nevoie de finanţări pentru a acoperi deficitele. Soluţiile de stimulare a economiilor includ capital. Tocmai de aceea este recomandabil ca sistemul bancar să fie partener în această criză. Sistemul bancar face apel pentru încheierea unui parteneriat constructiv cu autorităţile pentru a finanţa repornirea motoarelor economiei în condiţii de predictibilitate. Redresarea economică nu poate veni fără sprijinul industriei bancare.

Reporter: Care este situatia depozitelor şi conturilor de economii? Au fost făcute depuneri, respectiv au avut loc retrageri importante în această situaţie?

Retragerile de numerar au înregistrat o creştere la mijlocul lunii martie, când clienţii au dorit să se asigure că au suficient numerar la dispoziţie. Această situaţie a fost administrată corespunzător şi, mai mult, economisirea a înregistrat o creştere importantă.

Statistica aferentă lunii martie arată o creştere cu 13,6% a depozitelor, acesta fiind un ritm de creştere mult mai susţinut comparativ cu lunile anterioare. Să nu uităm că starea de urgenţă determinată de pandemie a fost decretată la jumătatea lunii martie. Este posibil să asistăm la o schimbare a obiceiurilor de consum şi la o creştere a conştientizării privind necesitatea economisii a cel puţin 2-3 salarii pentru a acoperi nevoi viitoare determinate de potenţiale crize. Partea plină a paharului este aceea că, pe parcursul acestei crize de sănătate, am asistat la un fenomen exacerbat şi benefic al digitalizării. Beneficiile pentru clienţii băncilor sunt notabile şi, în acest sens, sperăm să fie aprobată legea semnăturii electronice care ar potenţa, în condiţii de distanţare socială, relaţia cu clienţii lor.

Reporter: Cum estimează băncile că va evolua rata de neperformante după aplicarea soluţiilor de susţinere a debitorilor?

Gabriela Folcuţ: Rata expunerilor neperformante a continuat traiectoria descendentă, ajungând la 3,98% în luna februarie 2020. Este foarte probabil să asistăm la o inversare de trend pe fondul dificultăţilor pe care le vor înregistra clienţii în perioada de după criza de sănătate. La acestea se adaugă şi constrângerile potenţiale venite ca urmare a modificării cadrului legislativ. Creşterea expunerilor neperformante generează vulnerabilităţi în sectorul financiar şi reduce capacitatea de creditare.

Una dintre condiţiile esenţiale pentru o revigorare rapidă a economiei şi pentru ieşirea din recesiune în scenariul "V" este asigurarea disciplinei financiare.

Reporter: Mulţumesc!