Registrul Comerţului, interconectat la sistemul registrului comerţului din statele UE

Registrul central al comerţului şi registrele comerţului de pe lângă tribunale vor face parte din sistemul de interconectare a registrului comerţului din statele membre ale Uniunii Europene, potrivit unui proiect de lege, adoptat astăzi de Guvern, care transpune o directivă a Uniunii Europene (2012/17/UE).

Potrivit unui comunicat al Guvernului remis redacţiei, sistemul de interconectare a registrelor comerţului va fi constituit din registrele comerţului din toate statele membre ale UE şi platforma centrală europeană. Acesta va deveni funcţional la 17 iulie 2017, dar, până la această dată, statele membre şi Comisia Europeană urmează să întreprindă demersurile legislative şi administrative necesare pentru operaţionalizarea sistemului, cu respectarea termenelor intermediare prevăzute în Directivă.

Interconetarea are scopul să contribuie la stimularea competitivităţii întreprinderilor europene, prin reducerea sarcinilor administrative şi creşterea certitudinii juridice şi a transparenţei mediului de afaceri.

Conform proiectului de act normativ şi directivei transpuse, punctul de acces electronic la sistemul de interconectare va fi, la nivel european, portalul european e-Justiţie (e-Justice), iar, la nivel naţional, va fi registrul central al comerţului, ţinut de către Oficiul Naţional al Registrului Comerţului (ONRC).

Prin sistemul de interconectare a registrelor comerţului, registrul central al comerţului va pune la dispoziţia publicului documentele şi informaţiile referitoare la operatorii economici înregistraţi în registrul comerţului din România, dar şi în alte state membre.

Următoarele informaţii vor fi disponibile gratuit, prin sistemul de interconectare, pe pagina de internet a ONRC sau pe portalul de servicii online al acestuia: denumirea şi forma juridică a persoanei înregistrate în registrul comerţului; sediul social/profesional al persoanei înregistrate în registrul comerţului şi statul membru în care este înmatriculată; numărul de ordine din registrul comerţului al persoanei înmatriculate/înregistrate, identificatorul unic la nivel european şi codul unic de înregistrare fiscal; starea firmei.

ONRC va asigura interoperabililatea registrului central al comerţului şi a registrelor teritoriale cu sistemul european, documentele şi informaţiile fiind disponibile în format standard de mesaj, accesibile prin mijloace electronice, cu respectarea standardelor de securitate pentru transmisia şi schimbul de date, în condiţiile legii.

Pentru identificare, inclusiv în comunicarea dintre registrele comerţului din statele membre prin sistemul de interconectare, persoanele fizice şi juridice înregistrate în registrul comerţului vor avea şi un identificator unic la nivel european EUID, care include elementul de identificare al României, elementul de identificare al registrului naţional, numărul persoanei din registrul respectiv şi, dacă este necesar, alte elemente pentru a evita erorile de identificare. Structura identificatorului unic la nivel european (EUID) se va aproba prin ordin al ministrului justiţiei.

Potrivit proiectului de lege, ONRC va publica pe pagina sa de internet şi pe portalul de servicii online şi va transmite spre publicare pe portalul european e-Justiţie informaţii actualizate privind legislaţia naţională în ceea ce priveşte publicitatea şi opozabilitatea faţă de terţi a acetelor, faptelor şi menţiunilor persoanelor supuse obligaţiei de înregistrare în registrul comerţului. Aceste dispoziţii se preconizează a intra în vigoare după publicarea legii în Monitorul Oficial.

De asemenea, se prevede a fi de imediată aplicare dispoziţiile ce instituie un termen maxim al procedurii de înregistrare în registrul comerţului şi de publicare în Monitorul Oficial al României (21 zile de la depunerea cererii la registrul comerţului), instituţiile publice implicate în procedură fiind cele care sunt ţinute a-şi îmbunătăţi procedurile interne pentru ca acest termen să poată fi respectat.

Totodată, proiectul de lege include şi alte modificări ce vizează, în principal: îmbunătăţirea mecanismelor legale de dizolvare, lichidare şi radiere, inclusiv prin corelarea cu dispoziţiile Legii nr.85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă, facilitându-se soluţionarea cu celeritate a cererilor care privesc aceste proceduri; transferul competenţei de prelungire a perioadei de lichidare voluntară de la tribunal la oficiul registrului comerţului, aceasta fiind de natură să reducă/să simplifice formalităţile de lichidare, precum şi de a degreva instanţele judecătoreşti; radierea, din oficiu, de către registrul comerţului a societăţilor aflate în lichidare (voluntară) de mai mult de 7 ani.