Remin Baia Mare, curtată de cinci companii străine

Cinci companii străine sunt interesate, până în prezent, de privatizarea Remin Baia Mare, ne-au declarat, ieri, oficialii societăţii maramureşene.

Autorităţile caută investitori în vederea relansării activităţii miniere.

"Deocamdată, însă, numele acestor companii nu pot fi făcute publice deoarece trebuie să aşteptăm până la data de 17 iulie, termenul limită până când investitorii pot trimite scrisori de intenţie, pentru a vedea dacă, într-adevăr, planurile acestora se vor materializa", au mai adăugat oficialii Remin Baia Mare.

În scrisorile de intenţie, posibililor investitori li se va cere să prezinte structura acţionariatului, experienţa în domeniul mineritului precum şi date privind capabilităţile financiare în vederea relansării activităţii de minerit.

În prezent, compania de stat maramureşeană Remin Baia Mare deţine şaisprezece licenţe de concesiune a activităţilor miniere de exploatare şi valorificare a minereurilor neferoa­se din zona localităţilor Borşa, Cavnic, Baia Sprie sau Băiuţ.

În perioada viitoare, reprezentanţii companiei Remin vor întocmai planul pentru reorganizarea judiciară a societăţii miniere, urmând ca până pe 17 iulie să fie trimise scrisorile de intenţie ale companiilor interesate să investeas­că la Baia Mare.

Printre companiile care şi-au manifestat deja interesul pentru o posibilă investiţie la Remin Baia Mare se află African Consolidated Resources, care a încheiat deja un memorandum cu societatea minieră din Maramureş.

Memorandumul dintre AFCR şi Remin are o perioadă de valabilitate de şase luni, oferind posibilitatea desfăşurării activităţilor necesare de due-diligence.

Alături de AFCR, mai erau interesaţi şi alţi doi investitori - Romaltyn, care, ulterior, a infirmat că ar dori să investească în relansarea activităţii minere de la Baia Mare, precum şi Metals Finance Limited, companie specializată în activităţi miniere prezentă în Australia şi Africa de Sud.

În administrarea Remin Baia Mare se află 118 halde de mină care înmagazinează peste 4,7 milioane metri cubi de steril şi 18 iazuri de decantare a sterilelor de flotaţie.

Societatea băimăreană a intrat în proces de insolvenţă în anul 2009, principalul creditor fiind Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului (AAAS) care a preluat de curând creanţele pe care Agenţia Naţională pentru Administrare Fiscală.

Comitetul creditorilor mai este format şi din societatea Electrica Furnizare Transilvania Nord şi Primăria municipiului Baia Mare.

Direcţia Generală a Finanţelor Publice Maramureş administra împreună cu Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului, la societatea comercială Remin Baia Mare, creanţe în valoare totală de 475.337.000 lei.

Pentru relansarea activităţii de minerit, ministerul Economiei a decis modificarea legii minelor, astfel încât perimetrele miniere aflate în conservare sau închise să poată fi deschise.

Potrivit declaraţiilor lui Varujan Vosganian, prin modificarea Legii minelor, vor putea fi demarate negocierile cu investitorii în vederea redeschiderii perimetrelor aflate în conservare sau închise, evitându-se, astfel, intrarea în faliment a unor companii de profil cum ar fi Remin Baia Mare.

• Străinii, cu ochii pe Moldomin şi Cupru Min

Printre companiile miniere care se află în atenţia investitorilor străini se mai regăseşte societatea Moldomin, care deţine 30% din depozitele de cupru ale ţării sau Cupru Min Abrud, cu aproximativ 60% din rezervele de cupru.

Potrivit datelor ANRM, la bugetul statului, în 2012, a fost colectată în urma desfăşurării activităţilor miniere, din redevenţe şi tarife miniere şi petroliere, o sumă totală de 1,45 miliarde de lei, în creştere cu 90,8 milioane de lei faţă de nivelul înregistrat în anul precedent.

Cu toate acestea, numeroşi experţi în minerit sunt sceptici faţă de intenţiile Guvernului privind relansarea activităţii minere de la noi din ţară, mai ales din zona maramureşeană.

Recent, Nicolae Dicu, fost ministru al minelor, ne-a declarat că o investiţie la Remin Baia Mare ar fi mai degrabă o mişcare strategică şi mai puţin o activitate profitabilă.

Domnia sa susţine că deşi zăcăminte mai există în zonă, ele sunt dispersate, minele sunt închise şi ar fi nevoie de investiţii foarte mari pentru retehnologizare, infrastructură sau avize de mediu.

Fostul ministru ne-a spus: "Nu trebuie să ne hrănim cu iluzia redeschiderii cu succes a mineritului de neferoase, întrucât acest lucru este destul de dificil, dacă nu chiar imposibil. O investiţie la Remin sau în cazul altor proiecte, mai ales de minerit de neferoase, are la bază alte motivaţii, întrucât exploatarea este de-a dreptul imposibilă".

Potrivit domniei sale, dacă Remin este vândută la un preţ mic, oricine ar fi investitorul, acesta îşi recuperează toată investiţia numai din vânzarea la fier vechi a infrastructurii, a utilajelor.