REPREZENTANŢII AMCHAM:  "Măsurile fiscale anunţate de Guvern nu ar trebui compensate prin introducerea de taxe noi"

Măsurile fiscale anunţate recent de Guvern, precum reducerea TVA la 19% sau eliminarea impozitului pe construcţii speciale şi a supraaccizei, trebuie menţinute un orizont de timp suficient, astfel încât să dea posibilitatea obţinerii rezultatelor economice scontate, a declarat ieri, Ionuţ Simion, vicepreşedintele Camerei de Comerţ Americane în România (AmCham România), citat de Agerpres. Simion a arătat, de asemenea, că reprezentanţii investitorilor americani sunt interesaţi ca aceste măsuri să nu fie compensate prin introducerea unor impozite şi taxe noi. Domnia sa a spus: "La nivelul Camerei avem cel mai puternic Comitet de taxe, care a contribuit în mod activ la discuţiile pe tema modificării legislaţiei în domeniul fiscal. Salut faptul că, după doi ani de negocieri intense, a avut loc promulgarea celor două coduri fiscale - Codul Fiscal şi Codul de Procedură Fiscală. Considerăm că această problemă a sustenabilităţii este o problemă a Executivului deoarece Codul Fiscal a fost adoptat cu o majoritate confortabilă. Ceea ce ne interesează pe noi este ca aceste măsuri fiscale - reducerea TVA, eliminarea impozitului pe construcţii speciale, eliminarea supraaccizei - să aibă stabilitate, respectiv să fie menţinute un orizont de timp suficient, astfel încât să dea posibilitatea obţinerii acelor rezultate economice scontate". Potrivit reprezentanţilor AmCham România, principalele domenii de interes pentru investitorii americani sunt energia, agricultura, serviciile şi securitatea cibernetică.

Carmen Neagu, membru al Consiliului director al AmCham România, a menţionat: "Geopolitic, este greu de estimat spre ce direcţii se îndreaptă investiţiile americane. Suntem în nişte momente în care direcţiile de investiţii sunt greu de estimat şi prognozat şi pe termen scurt, cu atât mai puţin pe termen mediu şi lung. Ceea ce pot să spun ca reprezentant al comitetului de energie, este că sesizez un interes deosebit în zona energetică, ceea ce era de aşteptat. Sunt jucători importanţi din companii americane importante care au venit în România, care se uită cu interes spre opţiunile de dezvoltare energetică, în zona central şi est-europeană şi, îndeosebi, asupra României şi în contextul rezervelor potenţiale din zona Mării Negre. Zona energetică are, categoric, un mare potenţial de atragere a investiţiilor, cu accent pe zona de eficienţă energetică. Observ prezenţa companiilor americane în această zonă de eficienţă energetică pentru că dispun de tehnologii în acest domeniu".

În context, reprezentanţii AmCham au atras atenţia asupra faptului că, deşi în prezent companiile americane consideră forţa calificată de muncă din România un atu în atragerea investiţiilor, sistemul educaţional trebuie să fie mai bine finanţat.

"Migraţia valorilor este una dintre aspectele cu care România deja se confruntă, iar sistemului educaţional îi revine obligaţia de a scoate altele", a subliniat Ionuţ Simion.

Pe de altă parte, reprezentanţii Camerei de Comerţ Americane în România au menţionat că investitorii iau în calcul productivitatea şi competitivitatea unui mediu de afaceri, iar România trebuie să îşi stabilească priorităţile de dezvoltare economică. "Infrastructura de transport şi instabilitatea legislativă sunt elemente negative. Unul dintre elementele negative semnalate de membrii noştri este corupţia. Noi, ca asociaţie, nu putem comenta modul în care statul român luptă cu acest fenomen. Dar pot spune că asociaţia noastră a introdus, în 2010, primul Cod de guvernare corporativă", a precizat, la rândul său, Cătălin Velescu, membru al Consiliului director al AmCham România.

AmCham România este cea mai reprezentativă asociaţie profesională de afaceri, care reuneşte, în prezent, peste 400 de companii americane, internaţionale şi locale. Acestea au cumulat investiţii totale de peste 20 de miliarde de dolari, generând peste 200.000 de locuri de muncă.

• Nemoianu, KPMG: "Trebuie să ieşim din capcana preţului cel mai scăzut la achiziţiile publice"

Ţara noastră trebuie să renunţe în sistemul de achiziţii publice la desemnarea câştigătorilor în funcţie de preţul cel mai scăzut şi să se orienteze către selecţia proiectelor în funcţie de fezabilitate şi fiabilitate pe întregul ciclu de viaţă, a declarat Daniela Nemoianu, executive partner KPMG. Domnia sa a precizat: "Suntem la jumătatea anului, moment în care urmează să fie prezentată pentru dezbatere publică Strategia Naţională pentru Achiziţii Publice. Este primul pas, este o condiţionalitate pentru pachetul de reforme care înseamnă transpunerea directivelor europene, care ar trebui să intre în vigoare din ianuarie 2016. Este o şansă să remediem scurtcircuitele trecutului, să ieşim din capcana preţului cel mai scăzut şi al lipsei de eficienţă. Trebuie să avem standarde şi principii bazate pe valoare şi o selecţie a proiectelor în funcţie de fezabilitate, de fiabilitate pe întregul ciclu de viaţă al acestora".

Daniela Nemoianu, care este şi preşedinte al AmCham, Camera de Comerţ Americană din România, a afirmat, potrivit Mediafax, că instituţia pe care o conduce se pregăteşte de doi ani pentru reforma instituţională şi legislativă din domeniul achiziţiilor publice: "Avem un an critic. Este anul pentru care ne-am pregătit de doi ani şi am propus de-a lungul acestei perioade sugestii faţă de ceea ce înseamnă reforma instituţională şi legislativă în domeniul achiziţiilor publice. În prezent, vedem achiziţiile publice ca pe o povară, ca un obstacol în buna derulare a proiectelor publice, rezultat al birocraţiei excesive, a corupţiei şi a proiectelor nefezabile".

Jacopo Murzi, managing director Johnson & Johnson şi vicepreşedinte AmCham, a precizat că sistemul de sănătate din România suferă din pricina slabei finanţări: "Cea mai mare nemulţumire e legată de finanţarea sistemului de sănătate, eficienţa lui şi reforma din domeniul sănătăţii. În România avem cel mai mic PIB per capita care este alocat sănătăţii, şi avem cea mai scăzută speranţă de viaţă din Uniunea Europeană. În acest an am avut, în fiecare săptămână, ordonanţe de urgenţă în diferite domenii, iar asta nu este uşor pentru societăţi să investească mai mult. Finanţarea este cea mai mare problemă, nu avem un sistem transparent şi nu avem un plan pentru viitor".