REPREZENTANŢII ROMÂNIEI, UNGARIEI, POLONIEI, CROAŢIEI ŞI CEHIEI CER:  "Fondul European pentru Investiţii să ţină cont de diferenţele dintre state"

Secretarul de stat în MFP, Enache Jiru, şi-a exprimat ieri sprijinul pentru înfiinţarea Fondului European pentru Investiţii Strategice, cu menţiunea, formulată împreună cu reprezentanţii Ungariei, Poloniei, Croaţiei şi Cehiei, ca implementarea acestuia să ţină cont de "diferenţele dintre statele UE".

Jiru a participat la reuniunea de la Bruxelles a miniştrilor de Finanţe din Uniunea Europeană, unde a fost discutat planul Comisiei Europene pentru crearea unui fond comun pentru investiţii, cu o valoare iniţială de 21 de miliarde de euro şi care este estimat să genereze investiţii de 315 miliarde de euro în Europa, în următorii trei ani.

Proiectul a primit undă verde din partea tuturor ţărilor prezente la întâlnire, transmite Bloomberg, potrivit Mediafax.

Germania, Olanda şi Marea Britanie au subliniat că Fondul European pentru Investiţii Strategice trebuie ferit de influenţe din sfera politicului, pentru ca proiectele de investiţii să fie alese în funcţie de merit, în timp ce România şi alte ţări est-europene au insistat pentru o abordare mai puţin centralizată.

România, Ungaria, Polonia, Croaţia şi Cehia au prezentat o declaraţie comună, prin care au cerut creşterea asistenţei tehnice la nivel regional, adăugând că Banca Europeană de Investiţii (BEI), care va administra Fondul, ar trebui "să ia în considerare diferenţele la nivelul statelor membre şi al regiunilor în implementarea planului de investiţii".

De asemenea, ministrul elen al Finanţelor, Yanis Varoufakis, a arătat că proiectul trebuie să ţină cont de "lipsa dramatică de creditare" din ţările grav afectate de criza economică şi financiară.

Fondul European pentru Investiţii Strategice este destinat acoperirii riscurilor presupuse de iniţierea unor proiecte împreună cu investitorii privaţi şi este prognozat să aibă un impact de 15 ori mai mare decât valoarea sa iniţială, în următorii trei ani.

Proiectul a fost prezentat în noiembrie anul trecut, de preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, şi trebuie aprobat de Parlamentul European înainte de a putea fi pus în aplicare.

Fondul nu va fi finanţat din contribuţii directe ale statelor membre, însă Comisia a solicitat solidaritate din partea acestora, cerându-le să contribuie.

Printre ţările care şi-au anunţat deja intenţia de a participa la cofinanţarea investiţiilor se numără Germania, Franţa şi Italia, cu contribuţii de 8 miliarde de euro fiecare, precum şi Spania, cu o contribuţie de 1,5 miliarde de euro.