RESTRUCTURAREA CREDITELOR ÎN VALUTĂ Parlamentul ucrainean a adoptat legea care împarte riscul valutar între bancă şi debitor

Parlamentul ucrainean a adoptat, astăzi, legea de restructurare a creditelor în valută care împarte riscul valutar între bancă şi debitor, după cum au anunţat reprezentanţii Asociaţiei CREDERE. Legea urmează să ajungă pe masa preşedintelui Vladimir Zelenskiy, pentru promulgare.

Conform noii legi, banca sau noua instituţie de credit căruia i-a fost vândută datoria este obligată să restructureze creditul ipotecar în valută la prima cerere a împrumutatului.

Sub incidenţa legii intră contractele de împrumut pentru care nu existau restanţe la 1 ianuarie 2014, cu condiţia ca spaţiul locativ să nu depăşească normele "sociale" stabilite de deputaţi.

Suma curentă restantă a împrumuturilor în valută va fi convertită în grivne la cursul mediu de schimb calculat între data primirii împrumutului şi rata din ziua conversiei, adică aproximativ 16,5 UAH/$.

Ulterior, creditorul trebuie să scadă taxele şi penalităţile plătite anterior de debitor din principalul creditului, iar pentru cei care nu le-au plătit să le anuleze. De asemenea, instituţia de credit trebuie să recalculeze graficul de rambursare în funcţie de noua rată a dobânzii şi să scadă din principal diferenţele de plată rezultate.

Datoria rămasă după aceste calcule va fi taxată cu o rată a dobânzii preferenţială (UIRD pe 12 luni + 1%; astăzi - 9,42%), iar datoria va trebui plătită în zece ani.

Cele mai multe dintre băncile ucrainene au acordat împrumuturi în dolari şi franci elveţieni. Începând cu anul 2009, moneda naţională (hrynia) s-a depreciat puternic, motiv pentru care ratele împrumutaţilor au crescut cu 500% - în cazul creditelor în dolari, respectiv 700% - în cazul creditelor în franci elveţieni, conform sursei citate. Atât CREDERE, cât şi alte asociaţii de consumatori din Europa au transmis scrisori preşedintelui Ucrainei şi altor factori de decizie din Rada (Parlamentul ucrainean), în vederea adoptării unui act normativ istoric pentru protejarea cetăţenilor supra-îndatoraţi din ţara vecină.

Printre altele, CREDERE a menţionat, în documentul transmis autorităţilor din Ucraina: "Suntem la curent cu situatia de moment din Ucraina în ceea ce priveşte Legea de restructurare a creditelor ipotecare în valută, pe care o susţinem în integralitate şi ne exprimăm încrederea ca şi dumneavoastră, în calitate de factor decizional, veţi contribui la adoptarea unui act normativ istoric, un compromis atât de necesar pentru a pune capăt dificultăţilor cu care se confruntă cetăţenii supraîndatoraţi din Ucraina.

Dorim pe această cale să vă aducem la cunoştinţă faptul că situaţia creditelor ipotecare în valută din România a fost soluţionată prin adoptarea «datio in solutum law» în anul 2016, în ciuda opoziţiei Fondului Monetar Internaţional, Băncii Naţionale a României şi asociatiilor de profil ale industriei bancare. De-a lungul timpului, România a implementat numeroase directive europene, sporind drepturile de care beneficiază consumatorii de credite. Chiar în acest moment, România propune un act normativ de îmbunătăţire a legislaţiei clauzelor abuzive care va permite recuperarea rapidă a prejudiciilor de către consumatori, concomitent cu sporirea sancţiunilor. Niciun stat nu ar trebui să permită entităţilor bancare utilizarea de dobânzi modificabile unilateral, comisioane excesive şi fără contraprestaţie, punerea pe piaţă de produse riscante sau practici agresive ale colectorilor de creanţe, interzise în România încă din anul 2016 şi despre care am luat la cunoştinţă în cadrul conferinţelor internaţionale organizate de asociaţiile de profil din Ucraina".

Amintim că în 15 ianuarie 2015 Banca Naţională a Elveţiei (SNB) a ridicat pragul de 1,2 CHF/Euro, impus în 2011, valoarea CHF urcând la 4,3287 lei, de la 3,7415 lei - cât valora cu o zi înainte. În perioada 2007-2008, când o parte din băncile de la noi au dat credite în CHF, această monedă valora mai puţin de 2 lei.

În fiecare dintre cei şase ani după ce francul elveţian (CHF) a explodat neaşteptat, clienţii bancari cu credite în moneda elveţiană au sperat că situaţia dificilă provocată de creşterea cursului CHF/RON se va rezolva, fie în instanţă, fie printr-o lege dată de Parlament, fie în cadrul unor programe iniţiate de instituţiile bancare, însă cei mai mulţi dintre debitori au fost dezamăgiţi, speranţele lor fiind spulberate rând pe rând. Împrumutaţii în această monedă au solicitat în mai multe ocazii ca povara ratelor dublate peste noapte să fie împărţită cu băncile, au protestat şi au aşteptat soluţii din partea parlamentarilor. Legea conversiei creditelor în CHF a fost de mai multe ori promovată în Parlamentul nostru, sub diferite forme, însă aceasta nu a ajuns niciodată până la punctul de a fi promulgată.

Legislativ vorbind, singurul demers materializat rămâne Legea dării în plată (77/2016), arată debitorii în franci elveţieni, subliniind că, timp de patru ani, această lege "a fost efectiv nimicită de instanţele din România, cu largul concurs al Curţii Constituţionale, care a găsit de cuviinţă să o modifice în sens neclar şi extrem de interprelabil, astfel că prea puţini debitori au avut parte de soluţii favorabile":"Un «restart» al acestei legi ar trebui (şi sperăm să fie) legea 52/2020, care aduce o serie de clarificări vizavi de aplicabilitatea legii, în special legate de modul în care se aplică principiul impreviziunii. Dacă în cazul primei forme a legii Justiţia a picat cu brio exemenul interpretării şi aplicării legii, sperăm că, odată cu modificarea ei, lucrurile să intre pe un făgaş normal şi oamenii să poată face uz de expresia clasică «a-şi găşi dreptatea în faţa judecătorului». Pentru moment, nu avem o imagine a ceea ce se întâmplă cu noile dosare, majoritatea fiind în faza de fond, o bună parte dintre ele ajunse la Curtea Constituţională. Urmează să ne edificăm în perioada următoare".

Astfel, 2021 pare a fi un an în care, datorită noilor modificări ale Legii dării în plată, care aduc reechilibrarea contractului pe primul plan, consumatorii de credite în CHF au la ce să spere, este de părere avocatul Alexandra Ianul, adăugând: "Modificarea legii a avut drept scop înlăturarea echivocului cu privire la aplicarea şi interpretarea impreviziunii contractuale astfel încât mă aştept la soluţii favorabile consumatorilor în perioada imediat următoare. De altfel, la final de an 2020 am şi asistat la o îndreptare a practicii, în sens favorabil clienţilor acestor instituţii. Cum această lege a rămas unica soluţie legislativă pentru consumatorii de credite în CHF, nu pot decât să sper că, în acest context mai favorabil cum spuneam, cei rămaşi cu problema nerezolvată vor avea curajul să îşi obţină «dreptatea», din păcate, prin intermediul instanţelor judecătoreşti. Un argument ar trebui să îl constituie şi faptul că, în prezent, asistăm la o majorare constantă şi semnificativă a cursului CHF/RON".

Noua formă a Legii dării în plată (DIP), promulgată de preşedintele Klaus Iohannis la jumătatea lunii mai a anului trecut, pare să fi convins instanţele, care au început, la finalul anului trecut, să dea câştig de cauză debitorilor.

Avocatul Gheorghe Piperea, care a scris textul Legii dării în plată, promovată în Parlament de senatorul Daniel Cătălin Zamfir, este de părere că, cel puţin aparent, prima motivaţie a acestor hotărâri din instanţă este noua formă a Legii DIP, care acum prezumă impreviziunea în câteva cazuri tipice de supra-îndatorare.

Amendamentele aduse Legii dării în plată arată că reprezintă criterii alternative de individualizare a impreviziunii următoarele evenimente:

a) pe durata executării contractului de credit, cursul de schimb valutar, aplicabil în vederea cumpărării monedei creditului, înregistrează la data transmiterii notificării de dare în plată o creştere de peste 52,6% faţă de data încheierii contractului de credit. În vederea calculării procentului de 52,6% se va avea în vedere cursul publicat de Banca Naţională a României la data transmiterii notificării de plată şi cursul de schimb publicat de BNR la data încheierii contractului de credit;

b) pe durata executării contractului de credit, obligaţia de plată lunară înregistrează o creştere de peste 50% ca urmare a majorării ratei de dobândă variabilă.

Noua lege a dării în plată, care produce deja efecte, urmează să fie dezbătută de Curtea Constituţională a României (CCR) în data de 20 aprilie 2021.

Debitorii îşi exprimă încrederea că judecătorii Curţii Constituţionale vor declara noua lege a dării în plată drept constituţională, în acord cu Decizia 731/2019.

Potrivit informaţiilor operative raportate de instituţiile de credit din România, numărul debitorilor persoane fizice cu credite denominate în franci elveţieni s-a redus la 16.520, în luna noiembrie 2020, de la peste 62.000 în aceeaşi lună a anului 2015, ne-au transmis, frecent, reprezentanţii Băncii Naţionale a României (BNR). Conform acestora, soldul creditelor denominate în CHF aferent lunii noiembrie 2020 a scăzut la 2,8 miliarde lei, de la circa 8 miliarde lei cu cinci ani în urmă. La aceeaşi dată, numărul creditelor neperformante se situa la 2.814, iar volumul acestora - la 509 milioane lei, de la aproximativ 2,2 miliarde lei în urmă cu cinci ani.