RETROCEDĂRILE AGRICOLE AU CRESCUT DE 70 DE ORI Fuge pământul de sub picioarele statului

Agenţia Domeniilor Statului (ADS) a retrocedat, în primele cinci luni ale anului curent, terenuri agricole a căror suprafaţă este de 70 de ori mai mare faţă de suprafaţa terenurilor retrocedate în perioada similară a anului 2007.

Datele oficiale ale Domeniilor Statului arată că agenţia a trimis spre retrocedare, în primele cinci luni ale anului trecut, o suprafaţă de 34,03 hectare de teren agricol, de 70 de ori mai mică faţă de suprafaţa retrocedată în 2008, de circa 2395 de hectare.

Deşi pe terenurile în cauză statul practica agricultura intensivă în perioada de glorie a fostelor IAS-urilor, puţini dintre noii împroprietăriţi au mai exploatat pământul în scop agricol.

"Terenurile agricole în cauză au aparţinut fostelor IAS-uri şi au fost retrocedate persoanelelor fizice care au avut titluri de proprietate pe suprafeţele respective, în baza legii 247/2005", ne-a declarat Daniel Drăgan, preşedintele ADS.

Actualii producători agricoli susţin că pe terenurile retrocedate, noii proprietari fac orice altceva decât agricultură. Fermierii fac referire la celebrele tunuri imobiliare din perioada postdecembristă, care, în opinia lor, au secătuit producţia agricolă a ţării.

"Numai anul trecut, 10% din deficitul comercial al ţării noastre s-a datorat deficitului înregistrat de sectorul agro-alimentar", ne-a declarat Mihai Ionescu, secretarul general al Asociaţiei Naţionale a Exportatorilor şi Importatorilor din România, informaţie care confirmă declinul industriei agro-alimentare din ţară, din perioada postdecembristă, declin mediatizat de fermieri.

Rapoartele Institutului Naţional de Statistică arată că, în primul trimestru al anului curent, importurile de produse agro-alimentare au fost de circa 4,7 miliarde de lei.

De cele mai multe terenurile agricole retrocedate au, potrivit ADS, un randament ridicat şi sunt situate în extravilan. Afacerile imobiliare cu terenurile agricole au atras atenţia şi Comisiei Europeane, care a recomandat ţării noastre eliminarea măsurilor de scoatere temporară a terenurilor din circuitul agricol, pentru relansarea producţiei naţionale.

"Ultimele retrocedări s-au făcut în scop electoral, iar, în marea lor majoritate pe aceste terenuri agricole nu s-a mai făcut agricultură, ci afaceri imobiliare la care sunt complice şi insituţiile locale din administraţie, care au devenit agenţii imobiliare de succes", ne-a explicat, Ştefan Nicolae, preşedintele "Agrostar", avalanşa de retrocedări din ultimul timp.

Chiar şi atunci când procesul birocratic de împroprietărire are loc, Nicolae susţine că în posesia terenurilor agricole, de cele mai multe ori, nu ajung proprietarii de drept ai acestor suprafeţelor, ci speculatorii imobiliari.

Unii jurişti opinează că Legea retrocedărilor este nefuncţională încă de la finele anului 2006, beneficiarii actuali ai acestor retrocedări fiind în marea lor majoritate doar latifundiarii, în timp ce zecile de mii de cetăţeni care aşteaptă împroprietărirea nu au primit nici măcar o palmă de pământ.

Avocatul Gheorghe Piperea ne-a precizat că statul nu a mai luat în calcul noi cereri de retrocedare încă de la data de 31 decembrie 2006. "Sunt sute de mii de cereri de retrocedare pe rol", ne-a spus domnia sa.

Referidu-se la ADS, Piperea consideră că valul de retrocedări, din primele cinci luni ale anului, s-a efectuat în baza cererilor mai vechi. "Dacă au fost cereri noi, soluţionate de ADS, după data de 31 decembie 2006 ceva este în neregulă", a adăugat avocatul Piperea.

În perioada menţionată de domnul Piperea întâlnim un caz aparte în privinţa terenurile staţiunilor de cercetare agricolă. Potrivit unui raport al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice (ASAS), suprafaţa administrată de unităţile de cercetare agricolă s-a redus la jumătate, în ultimii trei ani, din pricina modului abuziv de retrocedare a terenurilor şi a jafului sistematic la care este supus patrimoniul destinat cercetării, "efectuat cu complicitatea Consiliilor judeţene şi a ADS".

Mihai Aurel, preşedintele Uniunii Sindicatelor din Cercetare şi Învăţământ Agricol şi Silvic, declara recent: "La apariţia Legii nr. 247/2005, cercetarea ştiinţifică agricolă dispunea de o suprafaţă de 59.000 de hectare, repartizată în 65 de unităţi. Această suprafaţă s-a redus la jumătate în ultimii trei ani.

La acelaşi număr de unităţi, mai dispunem de circa 35.000 de hectare, restul fiind retrocedat, în mare majoritate, fără ca unităţile noastre să vadă documentele solicitanţilor, să poată să se asigure că lucrurile sunt corecte. Suntem convinşi că nimeni nu mai crede că cineva, care are dreptul la retrocedare, aşteaptă 18 ani pentru a depune cerere".

La rândul său, secretarul general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România, Cristian Pârvan, ne-a declarat că reconversia suprafeţelor retrocedate, din terenuri agricole, în ţinte imobiliare de succes va continua, întrucât marile oraşele au tendinţa să se transforme în metropole.

Rapoartele ADS mai arată că statul deţine o suprafaţă de teren cu destinaţie agricolă contractată de 283,678.51 hectare, în timp ce suprafaţa de terenuri administrată de ADS este de 535,322.65.