Reuters: Un document pregătit pentru Consiliul European susţine crearea unei uniuni bancare

Liderii europeni urmează să discute paşi concreţi pentru crearea unei uniuni bancare transnaţionale, adâncirea nivelului integrării fiscale, precum şi pentru o posibilă creare a unui fond de răscumpărare a datoriilor, în cadrul reuniunii Consiliului European din data de 28-29 iunie, relatează Reuters, care citează un document pregătit pentru acest eveniment. Doi oficiali care cunosc documentul în cauză, care a fost redactat în ultima lună şi este încă revizuit înaintea întâlnirii şefilor de stat şi de guvern, au declarat că aces-ta prezintă în detalii cei patru piloni necesari pentru realizarea unei uniuni economice şi monetare puternice, pe care mai mulţi lideri europeni o consideră necesară pentru a proteja viitorul zonei euro.

Pe lângă progresul către o uniune bancară, documentul discută şi nevoia pentru o politică bugetară mai integrată, paşii care trebuie făcuţi pentru a adânci nivelul de integrare economică şi modalităţile de păstrare a legitimităţii democratice, în cazul în care statele membre renunţă la o parte din suveranitate. Autorii proiectului sunt preşedintele Comisiei Europene (CE), Jose Manuel Barroso, preşedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy, şeful Băncii Centrale Europene (BCE), Mario Draghi, şi liderul ţărilor membre ale Eurogrupului, Jean-Claude Juncker.

Liderii europeni au afirmat deja că prima idee pe care trebuie să o pună în practică este uniunea bancară, cu care încearcă că rupă legătura dintre băncile cu probleme şi guvernele îndatorate din ţările de origine ale acestora, în condiţiile în care înrăutăţirea situaţiei din Spania reprezintă o îngrijorare imediată.

Oficialii UE consideră că obiectivul poate să fie atins în acest an, deşi Germania doreşte, mai întâi, să vadă mult mai mult progres pe calea integrării fiscale, ceea ce ar dura mai mult, pentru că ar presupune modificarea Tratatului Uniunii Europene. Documentul detaliază cel mai mult propunerile pentru uniunea bancară, subliniind nevoia existenţei unei autorităţi de supraveghere bancară unice la nivel european, o schemă comună de garantare a depozitelor bancare în cadrul UE, precum şi un fond unic de rezoluţie bancară care să izoleze băncile cu probleme din regiune, au precizat oficialii citaţi. Draftul prezintă opţiuni pentru fiecare propunere, arătând, în ceea ce priveşte autoritatea unică de supraveghere bancară, că acesta poate să fie responsabil pentru supravegherea fie a tuturor băncilor din UE, fie a celor sistemice, cu operaţiuni trans-naţionale, în timp ce o altă entitate ar urma să vegheze asupra activităţilor de zi cu zi.

Se preconizează că sarcina supravegherii băncilor mari va reveni BCE, în timp ce Autoritatea Bancară Europeană (ABE) va coordona activitatea Băncilor Centrale naţionale.

• Integrare a schemelor naţionale de garantare a depozitelor

În privinţa mecanismului comun de asigurare a depozitelor, documentul sugerează că este nevoie de o întărire şi de o integrare mai puternică a schemelor naţionale de garantare, pentru a oferi o asigurare mai puternică la nivelul Uniunii Europene.

Pentru fondul de rezoluţie bancară, documentul cere un mecanism unic "cu o cuprindere largă" care să fie finanţat prin taxe aplicate sistemului bancar, precum taxa pe tranzacţiile financiare, şi să ofere "o soluţie integrată la nivelul UE pentru rezoluţie".

Textul, care se bazează puternic pe propunerile pe care Comisia Europeană le-a făcut pe data de 6 iunie, precizează că "o mutualizare imediată şi permanentă" a riscului poate să fie necesară pentru susţinerea sectorului bancar. În document se mai sugerează că fondul aferent Mecanismului de Stabilitate Economică al zonei euro ar putea să fie folosit pentru o recapitalizare directă a băncilor, în loc să împrumute guvernele, care, apoi, să ofere lichidităţi instituţiilor de credit aflate în dificultate. Toate aceste propuneri sunt posibile sub actualele tratate ale UE şi ar putea fi implementate relativ repede, se arată în document. Jurnaliştii Reuters susţin, însă că, chiar dacă procedurile nu ar dura mai mult de un an, soluţiile propuse nu ar veni suficient de rapid ca să uşureze presiunea pieţelor asupra Spaniei şi Italiei, presiune care atinge un nivel periculos, cu toate că unii analişti consideră că un semnal puternic de susţinere ar ajuta.

• Tratatul fiscal nu este suficient pentru întărirea coordonării fiscale

În secţiunea în care sunt examinaţi paşii necesari pentru realizarea unei coordonări fiscale mai puternice, autorii susţin că este nevoie de măsuri mai puternice decât propunerile legislative în vigoare, precum Tratatul fiscal, la care au aderat 25 din cei 27 membri ai UE. De asemenea, în document se arată că, pe măsură ce uniunea bancară şi cea fiscală se adâncesc, mutualizarea datoriilor la nivel european va deveni tot mai urgentă, ceea ce va ridica problema creării unui fond comun de răscumpărare a datoriilor, idee agreată de către ţări precum Franţa şi Italia, dar căreia Germania i se opune. Alte secţiuni ale documentului discută creşterea mobilităţii forţei de muncă în UE, îmbunătăţirea competitivităţii la nivelul Uniunii şi implementarea de taxe comune, precum taxa aplicată companiilor sau cea aplicată tranzacţiilor financiare.

Jurnaliştii Reuters se aşteaptă la discuţii aprinse în cadrul Consiliului, în special în privinţa mutualizării datoriilor şi a uniunii bancare, având în vedere că Germania refuză să subscrie datoriile altor ţări din zona euro. Nu sunt aşteptări ca reuniunea să se finalizeze cu vreo decizie, însă dacă liderii statelor membre consideră că există o bază pentru ca lucrurile să avanseze, reprezentanţii instituţiilor europene pot să fie mandataţi să dezvolte mai în detaliu ideile prezentate, detalii care ar include şi calendare de implementare a măsurilor.