Revenirea SUA în acordul climatic de la Paris va accelera investiţiile în economia verde

Optimismul cu privire la creşterea sectorului investiţiilor durabile este tot mai mare, după ce, săptămâna trecută, în prima sa zi de mandat, preşedintele american Joe Biden a semnat un ordin executiv pentru revenirea SUA în Acordul climatic de la Paris.

La momentul respectiv, noul lider de la Casa Albă a declarat: "Vom combate schimbările climatice aşa cum n-am mai făcut-o niciodată până acum".

Amintim că fostul preşedinte al SUA, republicanul Donald Trump, a scos SUA din acest acord în noiembrie 2020. Încă din campania electorală, Biden a promis că va readuce SUA în acord din prima zi în care va ajunge preşedinte.

Liderii UE au salutat decizia lui Joe Biden de a iniţia procedura de revenire a SUA în Acordul de la Paris. Potrivit UE, criza climatică este provocarea definitorie a vremurilor actuale, care poate fi abordată numai prin unitate.

SUA vor reveni în mod oficial în Acordul privind schimbările climatice în termen de 30 de zile de la semnarea ordinului de către Biden, dar administraţia americană a semnalat deja că va promova o serie de măsuri de mediu, inclusiv un pachet de cheltuieli de două trilioane de dolari, va revizui regulile care limitează capacitatea fondurilor de pensii de a investi în mod durabil şi va acorda atenţie taxării emisiilor de carbon.

"Biden a orchestrat implicarea iniţială a SUA în Acordul de la Paris, iar reangajarea guvernului american în această înţelegere nu a fost o surpriză uriaşă", spune, citat de institutionalassetmanager.co.uk, Joshua Kendall, şeful departamentului de cercetare a investiţiilor responsabile din cadrul Insight Investment, menţionând: "Ca rezultat, Conferinţa Naţiunilor Unite privind schimbările climatice de anul viitor, care se va desfăşura în Marea Britanie, va avea probabil o nouă importanţă. Conferinţa ar putea fi o oportunitate pentru SUA să preia din nou conducerea schimbărilor climatice, un rol care în ultimii patru ani a fost asumat de Uniunea Europeană".

Biden s-a angajat să facă SUA neutră din punct de vedere al emisiilor de carbon până în 2050, cu un obiectiv intermediar de decarbonizare a sectorului energetic american până în 2035, cu accent deosebit pe imobiliare, apă, transport şi infrastructură energetică.

Sebastien Galy, strateg macro la Nordea Asset Management, spune că economia ecologică este o tendinţă seculară care va fi "întărită" prin aderarea SUA la efort.

Investiţiile durabile reprezintă deja o treime din toate activele aflate în administrare în SUA, iar un recent sondaj BlackRock a constatat că investitorii intenţionează să îşi dubleze alocările pentru produse durabile în următorii cinci ani.

"Acest lucru va duce, probabil, la dezvoltarea pe scară largă a energiei eoliene şi solare, a vehiculelor electrice, a bateriilor şi a finanţării pentru combustibili noi. Ar putea însemna, de asemenea, introducerea taxelor pe carbon, pe care preşedintele SUA o favorizează, precum şi retragerea măsurilor pro-poluare ale administraţiei Trump", mai afirmă Galy.

Semnele unei schimbări privind taxarea carbonului încep să apară, Camera de Comerţ a SUA sugerând că ar putea fi deschisă ideii. Până în prezent, state individuale precum California şi Massachusetts au introdus programe în materie.

Kendall consideră că taxele vamale pentru carbon ar putea urma pe ordinea de zi a administraţiei, sub rezerva aprobării Congresului, subliniind: "Taxa presupune efectiv o penalitate financiară pentru mărfurile importate care au emisii de carbon incluse în producţia lor. Naţiunile exportatoare care au emisii ridicate de carbon (China aflându-se în fruntea lor) vor fi cel mai puternic afectate".

O taxă vamală pe carbon ar avea un impact asupra tuturor sectoarelor care se bazează pe mărfuri importate şi ar supune producătorii care îşi externalizează producţia la un risc mai mare, potrivit sursei.

Mai mult de 3.000 de economişti americani şi toţi foştii preşedinţi în viaţă ai Rezervei Federale (banca centrală a SUA) au susţinut o taxă pe carbon, notează Kendall, subliniind că acest lucru va face posibil ca "administraţia Biden să încerce să avanseze o asemenea politică pentru a se alinia la o taxă aşteptată pe carbon, aşa cum va fi la nivelul UE". Uniunea Europeană urmează să introducă acest instrument la graniţele sale până în 2022.

Elena Tedesco, manager de portofoliu pentru pieţele emergente pe strategii de guvernanţă de mediu, socială şi corporativă în cadrul Federated Hermes, spune că reintegrarea SUA în Acordul de la Paris va întări cooperarea internaţională în domeniul schimbărilor climatice.

În opinia sa, administraţia democrată din SUA "poate pune presiuni pe guvernul brazilian să acţioneze împotriva defrişărilor în Amazon".

Brazilia şi-a anunţat recent planul de a atinge emisii nete zero până în 2060, care a fost criticat pentru că ar fi condiţionat ca ţara să primească anual zece miliarde de dolari în subvenţii internaţionale de sprijin pentru dezvoltare durabilă.

• PwC: "2021 va fi primul an în care cele trei economii majore ale lumii îşi vor reorienta eforturile în lupta împotriva schimbărilor climatice"

Un raport recent al companiei de consultanţă PwC estimează că aderarea SUA la Acordul de la Paris privind schimbările climatice va contribui la concentrarea eforturilor globale pe echilibrarea creşterii economice cu grija faţă de mediu.

"2021 va fi primul an în care cele trei economii majore sau blocuri comerciale ale lumii - SUA, Uniunea Europeană şi China - îşi vor reorienta eforturile în lupta împotriva schimbărilor climatice", spun autorii raportului.

Potrivit acestora, îmbinarea creşterii economice cu dezvoltarea ecologică este şi una dintre temele celui mai recent plan cincinal al Chinei, iar UE urmează să lanseze prima tranşă de subvenţii şi împrumuturi în domeniu, în valoare de aproximativ 5% din PIB-ul zonei euro, pe parcursul a cinci ani.

Conform raportului, se preconizează că obligaţiunile verzi vor deveni o zonă de interes în creştere. În prezent, obligaţiunile care ajută la finanţarea activităţii ecologice reprezintă aproximativ 5% din piaţa mondială a produselor cu venit fix. Anul acesta, spune PwC, valoarea obligaţiunilor verzi emise ar putea depăşi pentru prima dată 500 de miliarde de dolari, faţă de peste 300 de miliarde de dolari, suma estimată pentru 2020.

• BloombergNEF: "501 miliarde de dolari au ajuns, anul trecut, în sectoarele prietenoase cu mediul"

Cursa pentru decarbonizarea lumii este pornită, iar 2021 va aduce noi recorduri în privinţa investiţiilor şi instalaţiilor în energie regenerabilă şi tehnologii curate.

Un raport al organizaţiei de cercetare BloombergNEF, publicat săptămâna trecută, arată că peste 501 miliarde de dolari au ajuns anul trecut în sectoarele prietenoase cu mediul, de la energie regenerabilă la vehicule electrice, la baterii şi hidrogen verde. Toate acestea, în ciuda perturbărilor cauzate de pandemie.

În condiţiile în care acest ritm al cheltuielilor va continua probabil în 2021, vom asista la creşterea rapidă a stocurilor de energie curată, iar BNEF prezintă tendinţele care vor putea fi observate în anul curent:

• 1. Energia solară şi eoliană vor domina piaţa regenerabilelor

Investiţiile în energie eoliană şi solară s-au dovedit un refugiu sigur în timpul pandemiei. Pe măsură ce ameninţarea pentru sănătatea lumii se va diminua încet, instalaţiile de panouri şi turbine eoliene vor continua să crească în ritm accelerat.

Conform aşteptălor, noile instalaţii solare vor depăşi 150 de gigawaţi pentru prima dată, în timp ce capacitatea eoliană pe mare şi pe uscat va creşte cu 84 de gigawaţi. Europa şi America vor conduce investiţiile în noi proiecte eoliene, compensând scăderea activităţii chineze în domeniu.

• 2. Boom al vehiculelor electrice

Numărul vehiculelor electrice vândute în acest an va creşte cu 60% comparativ cu 2020, potrivit lui Colin McKerracher, şeful diviziei de transport avansat al BNEF. Creşterea se traduce prin 4,4 milioane de vehicule electrice noi pentru pasageri. Flota globală de profil se ridică acum la 10 milioane, în creştere faţă de un milion în urmă cu şase ani, conform sursei, care menţionează că Europa şi China rămân centrele de creştere ale sectorului.

• 3. Extinderea pieţei GNL

Comerţul global cu gaze naturale lichefiate (GNL) va creşte după ce pandemia de Covid-19 a redus avansul în domeniu la doar 0,9%, anul trecut. Potrivit aşteptărilor, comerţul cu GNL va spori cu 6% în 2021, până la 375 milioane de tone, spune Fauziah Marzuki, şeful diviziei GNL din cadrul BNEF.

Oferta globală de GNL este preconizată să crească cu 35%, determinată de producţia din SUA, iar căile de tranzit cheie, precum Canalul Panama, vor rămâne aglomerate.

• 4. Entuziasm pentru hidrogenul produs din energie regenerabilă

Entuziasmul în jurul potenţialului producţiei de hidrogen din energie regenerabilă a explodat în 2020, deoarece ţările şi companiile consideră că acesta ar putea fi crucial în eforturile de decarbonizare. Conform BNEF, acest entuziasm se traduce prin punerea în funcţiune pe piaţa de profil a unei capacităţi de 240 de megawaţi, în creştere faţă de 90 de megawaţi finalizaţi anul trecut.

Uniunea Europeană a informat că intenţionează să direcţioneze până la 470 de miliarde de euro (570 miliarde de dolari) către infrastructura de combustibili în următoarele decenii. Alte ţări, precum Chile, Arabia Saudită şi Australia, doresc să utilizeze hidrogenul ca modalitate de stocare şi export de energie din resursele lor solare şi eoliene abundente.

Creşterea continuă a sectorului va depinde de sprijinul guvernelor şi există cel puţin 12 ţări care aşteaptă strategiile privind hidrogenul în acest an, concluzionează specialiştii BNEF.