Revizuirea Constituţiei, pariul actualei puteri

Revizuirea Constituţiei reprezintă marea miză politică a acestui an. Alegerile care vor avea loc anul viitor (europarlamentare şi prezidenţiale) depind în mare măsură de modificările care vor fi făcute la legea fundamentală. Republică prezidenţială sau parlamentară, aceasta este una din marile întrebări care îi frământă pe politicieni. Alegerea preşedintelui direct de către Parlament este în opinia actualului şef al statului o chestiune care nu va fi acceptată de popor, avertizând că politicienii nu ar trebui să promoveze legi care să servească doar unor situaţii conjuncturale. De asemenea, această revizuire poate redeschide o altă temă mai veche, ignorată constant de parlamentarii ultimilor 3 ani, rezultatul referendumului din 2009. Nici în interiorul USL nu exis-tă o unanimitate în privinţa datei la care să aibă loc referendumul pentru revizuirea Constituţiei. Liderii PSD ar dori ca acest lucru să aibă loc în toamnă, în timp ce şefii din PNL cred că mai devreme de iarna viitoare nu este posibilă o astfel de acţiune.

Victor Ponta a declarat că referendumul pentru revizuirea Constituţiei va fi organizat în toamnă, precizând că Parlamentul nu ar trebui să plece în vacanţă până când nu finalizea-ză modificările la legea fundamentală: "Dacă ne ţinem de calendar şi eu, personal cred că putem să ne ţinem, şi actualul Parlament să nu plece în vacanţă în iulie înainte de a finaliza textul de revizuire a Constituţiei, atunci avem într-adevăr, sfârşit de septembrie, octombrie, după ce mai discutăm, mai vedem încă o dată, întrebăm pe toată lumea, avem ocazia să facem referendumul de validare a revizuirii Constituţiei". Vicepreşedintele PNL Sorin Frunzăverde susţine însă că nu crede că este posibilă revizuirea Constituţiei în acest an, după cum îşi propune USL, precizând că acest proces necesită dezbateri ample, dar şi răs-punsuri clare cu privire la tipul de republică, prezidenţială sau parlamentară: "Eu cred că nu trebuie să ne grăbim cu orice preţ; evident că este cât mai bine să aprobăm cât mai repede o nouă Constituţie, dar cred că legea fundamentală a statului, prin definiţia ei, este un act foarte, foarte important. Nu cred că de data aceasta trebuie să greşim (...) Cred că Româ-nia trebuie să aibă o Constituţie care să-i reprezinte pe români, să reprezinte stadiul de dezvoltare al României în acest moment, să reprezinte ceea ce reprezintă astăzi România, stat membru în UE şi NATO, să stabileas-că odată pentru totdeauna dacă România este republică parlamentară sau republică prezidenţială. Vor trebui să aibă loc importante şi ample dezbateri în Parlament şi între grupările politice. Actul odată plecat din Parlament va trebui să fie supus dezbaterii publice, cu societatea civilă, cu organizaţiile profesionale şi în final referendumul. Nu cred că un an ajunge, din punctul meu ar fi foarte bine ca un an să fie intervalul de timp în care noi să avem o nouă Constituţie, dar cred că în primul rând trebuie să avem o Constituţie bună, care să reflecte rea-lităţile din România".

Preşedintele Traian Băsescu este convins că alegătorii nu vor fi niciodată de acord cu un preşedinte ales de Parlament, mai ales că deputaţii şi senatorii nu se bucură de o prea mare încredere în rândul populaţiei: "Singurul lucru pe care trebuie să-l facă această majoritate: să nu scrie o Constituţie pentru o situaţie de moment, pentru că ea se schimbă. Au mai fost unii care s-au păcălit: şi-au scris mandatul de cinci ani crezând că îl scriu pentru ei. E bine să scrii Constituţia pentru ţară, nu pentru un partid sau pentru unul sau doi oameni. (...) În România nu se va putea trece la preşedinte ales de Parlament. Poporul nu va accepta o asemenea soluţie. Ei vor să-şi aleagă preşedintele, ei îl aleg, ei îl scuipă pe urmă, dar e al lor. Bun, rău, e al lor şi nu vor accepta preşedinte făcut pe sforării prin Parlament. (...) Cred că noua Constituţie trebuie să rezolve două lucruri fundamentale: să facă statul mai funcţional şi să ţină cont de referendumul din 2009, în care românii au votat pentru Parlament unicameral. Şi atât. Şi în rest să aibă în vedere principiile europene, eventual să consulte Comisia de la Veneţia".

Revenirea mandatului prezidenţial la o durată de 4 ani de la 5 cât este în prezent este o altă temă importantă, dar indiferent de cât de rapid se rezolvă întreaga ecuaţie a revizuirii, noile prevederi nu se aplică actualului preşedinte.