Revizuirea PNRR trimisă Comisiei, fără limită maximă privind cheltuielile cu pensiile

Pragul de 9,4% din PIB din PNRR privind cheltuielile cu pensiile a fost eliminat din propunerea de modificare a planului înaintată Comisiei Europene, a anunţat, ieri, premierul Marcel Ciolacu.

"Ştiţi foarte bine că pragul a fost eliminat, în urma discuţiilor avute cu doamna preşedintă a Comisiei Europene. Urmează şi noi să finalizăm legea pensiilor fiindcă avem un parteneriat. Este incorect. Cum a fost trimis PNRR la Comisie este fără 9,4%. Oricum el nu ar fi fost atins. Problema este că nu putem condamna viitorul. Până în 2030 nu se ducea la 9,4% din PIB. PIB creşte. Este normal. Se raportează la un nominal mai mare, dar de datoria mea era să negociez şi să avem această discuţie cu Comisia", a declarat Marcel Ciolacu, într-o conferinţă de presă susţinută după participarea la deschiderea anului şcolar.

Referitor la modificarea legii pensiilor, şeful Guvernului a precizat:

"Zilele trecute am avut discuţii şi cu Banca Mondială care este consultantul Ministerului Muncii şi al Comisiei Europene pe legea pensiilor. Sunt trei variante. Deja au început negocierile paralel cu închiderea pensiilor speciale, să avem cât mai repede şi cu legea pensiilor".

Prim-ministrul a vorbit şi despre modificarea Codului Fiscal, care va fi asumată în Parlament de către Guvern. Proiectul de act normativ ar urma să fie pus în transparenţă decizională în zilele următoare şi întregul proces decizional se va desfăşura în maximum două săptămâni.

"Cred că săptămâna aceasta vor fi ridicate pe site-ul Guvernului, în transparenţă. Apoi îşi iau avizele prin şedinţa de Guvern, apoi sunt înaintate Parlamentului. Procedura e o săptămână, două. Nu o să fie nimic ascuns. Am mai auzit că vrea să îmi facă cineva o moţiune de cenzură, dar de fapt e o şmecherie, că nimeni să nu ştie ce e acolo. Fals! Vor fi şi zile pentru amendamente", a explicat Marcel Ciolacu.

În privinţa transformării tichetelor de masă într-o sumă de bani acordată angajaţilor, premierul s-a declarat nemulţumit de companiile care emit aceste tichete.

"Este o propunere, deoarece companiile care emit aceste tichete au ajuns totuşi la un comision destul de mare, din punctul meu de vedere. 3% la emitere, 3% la colectare, din informaţiile pe care le am eu. Dacă nu înţelegem că nu putem să avem profit excepţional şi poate şi încadrat cu 1% şi avem doi angajaţi, eu astfel de şmecherii nu le mai accept şi atunci voi lăsa alternativă", a punctat premierul Ciolacu.

El a precizat însă că alternativa transformării acestor tichete într-o sumă de bani va exista doar la bonurile de masă, nu şi la voucherele de vacanţă care ar urma să fie emise prin Poşta Română sau printr-o altă companie publică.

Referitor la tichetele de masă, Organizaţia Patronală a Hotelurilor şi Restaurantelor, HORA a transmis, ieri, o scrisoare deschisă premierului Marcel Ciolacu în care solicită să păstreze tichetele de masă aşa cum sunt ele în România de peste 25 de ani, pe cardurile specifice de tichete pe care le folosesc deja peste 3 milioane de angajaţi.

"Nu înţelegem măsura absurdă prin care s-a decis acordarea de tichete de masă şi în bani şi vă solicităm domnule premier, Marcel Ciolacu, să păstraţi tichetele de masă aşa cum sunt ele în România de peste 25 de ani, pe cardurile specifice de tichete pe care le folosesc deja peste 3 milioane de angajaţi. Nu creaţi o situaţie riscantă în care să fie pusă sub semnul întrebării singura masă certă a 3 milioane de oameni", se arată în document.

Reprezentaţii Hora susţin că respectivele carduri de masă sunt acordate angajaţilor pentru a mânca la prânz, iar dacă acestea se vor transforma în bani, lichidităţile respective vor ajunge în alte zone ale economiei, cum ar fi jocurile de noroc.

"Conform unei analize a datelor financiare recente realizate de Frames, afacerile companiilor din zona de servicii de servire a mesei (COD CAEN 5610) ar putea înregistra o scădere de peste 6 miliarde de lei în 2024 prin adoptarea măsurii de a permite şi acordarea în cash a tichetelor de masă. (...) Dacă se renunţă la toate aceste măsuri şi se acordă doar bani, doar din dorinţa de a strânge mai mulţi bani la buget, într-un final oamenii vor economisi sumele respective sau le vor folosi cum vedem des, din păcate, la jocuri de noroc şi altele", precizează comunicatul Hora.