English
Sătui să subvenţioneze băncile comerciale din banii lor, elveţienii, mobilizaţi prin iniţiativa "Bani Suverani", au impus organizarea unui Referendum care se va ţine duminică, 10 iunie 2018 - este un Referendum istoric, revoluţionar pentru industria bancară, de rezonanţă internaţională -, prin care iniţiatorii vor să modifice Constituţia, ca să impună băncilor comerciale să acorde credite doar în limita banilor proprii băncii, interzicându-le să mai emită bani scripturali şi asigurând monopolul Confederaţiei (a statului elveţian) asupra emisiunii monetare, liberă de datorii.
Potrivit susţinătorilor iniţiativei, banii sunt emişi ca datorii; masa monetară creşte prin creanţe, atunci când băncile comerciale împrumută de la băncile centrale şi atunci când guvernele, producătorii sau consumatorii împrumută de la băncile comerciale.
Bancnotele şi monedele metalice sunt emise de stat, dar reprezintă doar 10% din banii aflaţi în circulaţie, restul fiind moneda scripturală, emisă de băncile comerciale.
Susţinătorii iniţiativei consideră că sistemul bancar beneficiază nemeritat de câştiguri din dobânzile la creditele acordate statului, cînd statul însuşi şi-ar putea emite banii de care are nevoie, fără să mai plătească nimănui, nici o dobîndă.
Translatând opinia lor la realităţile româneşti, observăm că băncile comerciale împrumută Guvernul cu bani, uneori împrumutaţi de ele însele, de la Banca Naţională.
Când Guvernul rambursează datoriile, plăteşte băncilor dobândă (care este, deja, prevăzută în Buget). Dar, Bugetul este colectat de la contribuabili, astfel că băncile comerciale încasează, prin dobândă, bani de la toţi cetăţenii, chiar dacă unii nu au nici un cont deschis la vreo bancă.
NOTA 1
Sistemul bancar românesc numără 35 de bănci, la o populaţie de 19,6 milioane de persoane, comparativ cu sistemul bancar elveţian, care numără 261 de bănci, la o populaţie de 8,5 milioane de persoane.
În România, capitalul străin este prezent în 30 de bănci (din totalul de 35, o proporţie de 85%), în timp ce în Elveţia sunt doar 107 de bănci cu capital străin (din totalul de 261, o proporţie de 40%). Vezi insertul de mai jos "Sistemul bancar elveţian".
Să facem un rezumat: pentru serviciul de transfer al banilor de la Banca Naţională la Guvern (două entităţi de stat), băncile comerciale încasează bani de la toţi cetăţenii ţării (banii sunt colectaţi de la ei, de către Ministerul Finanţelor).
Desigur, tehnic, transferul bănesc dintre două entităţi de stat ar putea fi făcut printr-o simplă apăsare de tastă la calculator şi fără nici o dobândă, aşa cum avea loc în economia comunistă.
Adică, fără nici o irosire a banilor cetăţenilor.
Legea actuală nu permite asta. Şi nu o permite din raţiuni de profilaxie politică - nu care cumva Guvernul să deschidă stăvilarul la bani şi să inunde economia iresponsabil, că nu-l costă nimic.
Deci, băncile încasează de la cetăţeni o dobândă, ca să serveascn drept stăvilar al iresponsabilităţii potenţiale a Guvernului.
Este un preţ politic, plătit băncilor comerciale de cetăţeni.
NOTA 2
Întrucât dobânda la împrumuturile contractate de Guvern de la băncile comerciale are o conotaţie politică, configurarea problemei acesteia, în România, se completează cu faptul că, în majoritate copleşitoare (peste 90%), capitalul bancar este străin, astfel că, eliminând gesturile intermediare, procesul simplificat îi prezintă pe cetăţenii români ca plătitori cvasi- exclusivi de dobânzi la capitalul străin, pentru ca propriul Guvern să nu-i abuzeze financiar. Astfel privit, procesul devine o opţiune politică de examinat.
Unii elveţieni nu mai vor să îngăduie îmbogăţirea sistematică a bancherilor, în dauna populaţiei, prin astfel de afaceri fără nici un aport, doar în virtutea privilegiilor care le-au fost acordate băncilor în actuala organizare financiară şi economică consacrată şi garantată politic.
Ei spun că sistemul generează efecte adverse semnificative, cum ar fi inflaţia (în cazul băncilor comerciale, "cu cât mai mulţi bani, cu atât profiturile sunt mai mari"), în fapt, o reproducţie dinăuntrul sistemului a crizelor, dat fiind că împrumuturile au caracter prociclic.
Unii afirmă că dobânda, ca preţ al creditului, este calculată ca suma între preţul banilor şi preţul riscurilor creditării, grevând asupra tuturor preţurilor din economie; fie ele preţuri la pâine, lapte, ouă, fie la convorbiri telefonice, excursii, automobile, case sau strunguri, raboteze, locomotive şi Swatch-uri - în majoritatea cazurilor, ponderea preţului riscului bancar se ridică la 40-45%.
Elveţienii nu au inventat ei înşişi subiectul acestui Referendum, ci, în jurul subiectului, de sute de ani s-au dat bătălii teoretice (şi se dau în continuare), ba chiar unii susţin că pentru asta ar fi fost asasinat preşedintele american John F. Kennedy (vezi articolul 200 DE ANI DE LUPTĂ/Năzuinţa la reformarea sistemului bancar, 1824 - 2018).
La 5 martie 2018, Banca Naţională a Elveţiei (SNB) şi-a făcut cunoscută opoziţia faţă de iniţiativa "Bani suverani" (vezi NOTA 3), precizare urmată, la 3 mai, de un discurs al lui Thomas J. Jordan, preşedintele Consiliului Băncii Naţionale a Elveţiei, care susţine că iniţiativa promovează un experiment ce nu este necesar, ci periculos.
NOTA 3
Reproduc în cele ce urmează textul afişat de Banca Naţională a Elveţiei (https://www.snb.ch/ en/mmr/reference/media_dossier_vollgeld_kurz/source/media_dossier_ vollgeld_kurz.en.pdf):
"De ce SNB se opune iniţiativei "Bani Suverani" / Zurich, 5 March 2018
Iniţiativa "Pentru o monedă apărată de criză: bani emişi numai de Banca Naţională (Iniţiativa Vollgeld) " - Referendumul din 10 iunie 2018
SNB se opune iniţiativei, la fel şi Consiliul Federal.
Iată aici, pe scurt, poziţia SNB dintr-o privire:
- Sistemul financiar al Elveţiei are o experienţă dovedită şi o nouă reglementare relevantă a făcut-o mai sigură.
- Nu există o problemă fundamentală care să facă necesară o revizuire. O revizie radicală a sistemului financiar al Elveţiei este inadmisibilă şi ar atrage riscuri majore.
- Sistemul descentralizat de astăzi este atât orientat spre client, cât şi eficient. Concurenţa între bănci asigură rate de dobândă favorabile şi servicii de înaltă calitate, moderne şi cu costuri reduse.
- SNB dispune de instrumentele necesare pentru a orienta nivelul ratei dobânzii şi, prin urmare, oferta de bani, îndeplinind astfel mandatul său de asigurare a stabilităţii preţurilor.
- Reforma propusă ar politiza şi va complica implementarea sistemului de politică monetară.
- Astăzi, SNB poate direcţiona cererea de bani şi credit prin ratele dobânzilor. Direcţionarea ratei dobânzii este practicată de băncile centrale majore şi şi-a dovedit utilitatea ca strategie. Abandonarea sistemului actual de direcţionare a ratei dobânzii în favoarea direcţionării monetare ar fi un pas inutil şi regresiv.
- Emisiunea băncii centrale de bani "fără datorii", dorită de Iniţiativă, ar putea expune SNB ambiţiilor politice. De asemenea, aceasta ar conduce la o concentrare a sarcinilor la banca centrală, ceea ce ar pune în pericol independenţa politicii monetare şi îndeplinirea mandatului SNB.
- Banii emişi de banca centrală "liberi de datorii " ar eroda bilanţul SNB şi ar slăbi încrederea în francul elveţian.
- Un sistem monetar suveran nu poate împiedica ciclurile de credit şi bulele de active. Îmbunătăţirea instrumentelor sunt acum disponibile pentru a asigura stabilitatea financiară - acestea includ cerinţele de capital şi regulamentele "too big to fail".
- Un sistem monetar suveran nu poate să-şi îndeplinească promisiunea de a garanta siguranţa sistemului de finanţare şi să asigure o mai mare prosperitate prin intermediul banilor băncii centrale, emişi direct."
Este foarte probabil ca Referendumul să nu fie încununat de succes, după cum o arată rezultatele unui sondaj realizat de GfS Bern, la 4 mai, pe un eşantion de 563 de cetăţeni (marja de eroare declarată este de 2.9% şi participarea posibilă este evaluată la 40-42%, cf. http://www.gfsbern.ch/de-ch/Detail/vorkampagnen-neu- im-zeichen-des- behoerdenmisstrauens):
Nu: ... 49%
Da: ... 35%
Nedecişi: ... 16%
Total: ... 100
Într-un Raport mai recent, GfS Bern afirmă că "dacă decizia în privinţa subiectului "Banilor Suverani" va fi fost deja luată la 20 mai, atunci Referendumul va eşua cu certitudine", căci opţiunile cetăţeneşti urmează tendinţa clasică de aliniere la opinia oficialităţilor.
Pe de altă parte, optimismul iniţiatorilor este încurajat de faptul că atitudinea faţă de subiect a cetăţenilor se schimbă, pe măsură ce ei întră în detaliile sale. Este motivul pentru care vă invităm pe dumneavoastră, stimate cititor al ziarului BURSA, să participaţi la votul organizat de noi, pe site-ul BURSA, pe acelaşi subiect cu Referendumul elveţian, într-o ipotetică aplicare în România:
Admiteţi Iniţiativa "Pentru o monedă apărată de criză: bani emişi numai de Banca Naţională?"
Da% sau Nu%.
Votati pe www.bursa.ro
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
1. Mesaj eliminat conform regulamentului
(mesaj trimis de Redacţia în data de 05.06.2018, 00:14)
...
2. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 05.06.2018, 00:18)
As atrage politicos atenția asupra recursului PARTIAL si DEFORMAT la trecut ca argument pt.prezent.
Deformat pt.ca trecutul e prezentat imobil si ca o vârstă de aur vs un prezent haotic si mizer.
Parțial pt.ca ignoră ca banii de hârtie și creditul au însoțit o dezvoltare a societății IN TRECUT și nu o uriașă și continuă malversatiune recentă.
De asemenea se amesteca subiectele: naționalizarea pierderilor practicată des e o faptă de furt (dar în societate furtul, crimă etc sunt des întâlnite) dar nu are nicio legătură cu reguli , fluxuri , mecanisme monetare, bancare, economice si cu discuția despre ele etc, ci tine de corupția (politică)
În orice sistem s-ar emite bani , există furt.
De asemenea discutia despre cartelul de bănci sau oligopoluri nu e una despre bani , ci iarăși o faptă care se regăsește și în alte domenii (sunt unii ignoranți care amesteca si acolo subiectele: sunt anti-vaccin si anti-medici pt ca medicamentele sunt produse de carteluri din big-pharma)
2.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2)
(mesaj trimis de anonim în data de 05.06.2018, 16:04)
bravo
3. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 05.06.2018, 00:37)
Ca de obicei, dl MAKE, un priceput in ale interpretarii textelor religioase, confunda utopiile cu realitatea economica. Si asta se vede din interpretarea foarte subtire a finantarii deficitului bugetar (treaba cu imprumutul fara dobanda direct de la Banca Centrala sau, si mai si, sa tipareasca bani direct partidul de guvernamant e dementiala). Are el ce are cu ideea ca banii n-ar trebui sa fie purtatori de dobanda ,echivalentul logic al faptului ca banii nu au niciun cost. Cat de periculoasa este aceasta idee realizeaza si el, dar ne pune sa votam. Batranul se distreaza ..
3.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 3)
(mesaj trimis de D în data de 05.06.2018, 07:14)
Cata incultura!
4. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 05.06.2018, 00:39)
Raportat la nr de locuitori, numărul băncilor existente in Elvetia te duce la gândul că nu există familie fara un membru lucrător in banca.La ce rezultat ne putem aștepta?
5. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 05.06.2018, 00:49)
Dle Make, inainte sa votam, haideti sa facem impreuna un mic exercitiu de logica. Dvs ziceti asa: Guvernul se imprumuta cu dobanda de la banci, care dobanda este platita din banii contribuabililor, ceea ce este correct. Ceea ce insa nu spuneti este DE CE se imprumuta statul de la banci. Spun eu. Pentreu ca statul nu reuseste sa isi acopere cheltuielile curente, sin veniturile sin impozite si taxe colectate din economie (apropos, nu doar cetatenii platesc taxe ci si companiile asta asa , ca chestier). Corect pana aici domnule Make? Bun, dar mai exista un motiv pentru care statul de imprumuta la banci , Acela de a plati datorii trecute. Corect dle Make? Corect! Ce ne facem insa cu propunerea ca bancile sa nu mai imprumute statul ci direct Banca Nationala sa o faca (banuiesc ca la cererea expresa a MF) ? Ca BNR emite lei si datoriiile s in valuta unele? SE duce MF cu leii pe piata valutara ca alta cale nu exista. Ce se intampla atunci cu cursul euro dle MAKE? UPS...Da, teoria elvetiana ar putea functiona DACA intreg sistemul monetary international s-ar reseta. Aiasta insa e o utopie de proportii planetare.
6. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 05.06.2018, 00:58)
O edititie speciala extraordinara!
7. Usor de spus
(mesaj trimis de Dan Coe în data de 05.06.2018, 06:30)
Asta ar insemna ca bancile elveiene sa se rupa de retul sistemului bancar si probabil sa falimenteze destul de rapid. In prezent intreaga dezvoltare economica mondiala se face pe datorie, iar schimbarea se poate face doar printr-o revolutie globala.
8. Cimilitura
(mesaj trimis de Pribeagul în data de 05.06.2018, 07:27)
Circuitul banilor in societate este asemenea unui foc vesnic viu. Spectacolul este magnific.
Inainte de a intra pe subiectul propus de Make, rog cititorii binevoitori si cunoscatori sa-mi dezlege urmatoarea cimilitura.
Consider ca fiecare banca centrala, deci si BNR are atitia bani citi doreste. Desi BNR are bani, lei!, citi doreste, doar in prima parte a celor aproape 30 de ani de viata noua a dat bani la nivelul dorintelor exprimate de aproape fiecare doritor de bani. Ce s-a intimplat s-a vazut si trebuie sa nu fie, atentie guvernanti!, o lectie uitata: inflatia a ajuns hiperinflatie, un leu a ajuns cca 10 000 de lei. Toate astea ca urmare a binefacerilor pe care le-au revarsat peste romani politicienii marinimosi si apropiati de popor in guvernarile succesive. La fel cum guvernantii nu au fost in stare sa se descurce cu industria tarii si au cerut sprijin international, BNR era depasita total si a cerut sprijin capitalui international argumentind: Mai fratilor, eu nu mai am bani, desi avea citi ii dorea sufletul, asa ca luati bani de la bancile straine pe care, uite!, bunul Dumnezeu ni le-a daruit. Si poporul si guvernul a luat banii de la bancile straine, care i-au pus la dispozitie bani citi le dorea sufletelul, dar cu dobinzi de o salbaticie grotesca. Cum necum, tratamentul aplicat de BNR sistemului monetar a dat roade, hiperinflatia s-a transformat in desinflaţie, reflaţie şi stagflaţie, printr-o scamatorie a BNR 10 000 de lei au devenit 1 leu, fara suferinte deosebite pentru popor, si totul parea ca se indreapta spre bine.
Si acum, dupa aceasta expunere, recunosc cam lalie, iata cimilitura: Cum se face ca BNR si guvernantii au acceptat ca poporul sa plateasca dobinzi “de o salbaticie grotesca” capitalului strain, cind aveau la dispozitie bani citi era nevoie, adica exact atita citi a pus pe piata capitalul strain, renuntind cu totii la “beneficiile” aduse de dobinzile de o salbaticie grotesca? Mai direct spus, ce a facut capitalul strain, nu putea sa faca si BNR?
Sper ca, profitind de prilejul oferit de aceasta splendida publicatie prin interesantul subiect abordat, cu ajutorul cunoscatorilor binevoitori, carora le multumesc anticipat, sa primesc un raspus cit de cit multumiror acestei cimilituri, care pentru mine, drept sa va spun, a devenit o intrebare existentiala.
8.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 8)
(mesaj trimis de anonim în data de 05.06.2018, 12:23)
Aici Make trebuie sa ne lumineze.
9. fără titlu
(mesaj trimis de grasutu de la 7 în data de 05.06.2018, 07:35)
Trec peste comparatia sistem bancar romanesc (nr de banci/populatie) sistem bancar elvetian si in general orice comparatie intre noi si vreo tara vestica pentru ca nu-si are rostul, dar fiecare cu micile placeri ale vietii. Am putea compara muntii de exemplu. In schimb afirmatia asta: "Susţinătorii iniţiativei consideră că sistemul bancar beneficiază nemeritat de câştiguri din dobânzile la creditele acordate statului," suna total comunistic. Ce inseamna nemeritat? Cine stabileste ce e meritat si ce nu? Adica bancile nu fac nimic, n-au cheltuieli nu-si asuma riscuri nu pierd niciodata si vine cineva si le varsa niste bani, banii poporului muncitor cinstit, platitor de taxe si impozite si e nemeritat. Ok bancile sa dea credite in limita banilor proprii, dar hai sa incercam ca lumea sa cheltuiasca doar cat are fara sa mai ia credite. De ce vrei Volvo daca n-ai bani? De ce vrei Tenerife daca nu te tine cardul? De ce toate analizele astea se indreapta spre banci si deloc catre comportamentul consumatorului/debitorului? De ce toti arunca cu pietre in banci cand debitorul nu mai are bani pentru ca nu s-a gandit cand a luat credit pe 25 de ani de gura nevestii sa stea la 4 camere in nord ca dobanda s-ar putea sa creasca sau ca s-ar putea sa fie dat afara? Si oricum crizele apar din cauza factorului uman lacomie manevre, riscuri exagerate, prostii (de genul 1.20 CHF prag busit de Jordan). E un curent general in lume impotriva bancilor justificat oarecum dar nu trebuie blamat tot sistemul financiar-bancar asa imperfect cum e, ca altul n-avem deocamdata si pana una alta cu el am ajuns unde suntem acum. Crizele sunt doar niste ajustari bruste ale unui sistem imperfect pentru ca omul e imperfect.
10. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 05.06.2018, 08:22)
Next level la Bursa. De la protectia consumatorilor bancari, la distrugerea sistemului bancar si monetar international.
11. cind ai
(mesaj trimis de gerula în data de 05.06.2018, 09:24)
cind ai banii tai , ca elvetienii nu ai nevoie de banci. o persoana care are avutie presupunem ca nu are nevoie de imprumuturi, in ciuda teoriilor, o inflatie moderata este buna - ea asigura dezvoltarea societatii. Pe un alt palier inteleg ca bancile sunt vinovate pentru ca statele care lucreaza cu deeficite bugetare se imprumuta. de ce ar fi bancile vinovate? este o terorie periculoloasa, nu m-as fi asteptat sa o regasesc intr-un ziar economic, mai ales pe prima pagina, pacat, populatia are nevoie de educatie financiara - nu de gherle....
12. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 05.06.2018, 09:29)
Surprinzatoare si foarte generoasa Editie, nu exista nici un alt ziar care sa-si rasfete cititorii cu atata informatie si cu atata munca. Multumesc!
13. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 05.06.2018, 09:58)
Asa o tema generoasa fara sa avem si opinia dlui Piperea pe subiect...doar Make si Rechea.Pacat!
14. fără titlu
(mesaj trimis de Greuceanu... în data de 05.06.2018, 11:38)
Am inteles. Elvetienii nu vor sa mai plateasca dobanzi la banii pe care guvernul lor ii imprumuta de la bancile comerciale, unde alea straine sunt in proportie de 40% iar alea elvetiene 60%. Bani pe care bancile elvetiene ii ofereau creati "din nimic" scriptic. Ceea ce doresc elvetienii e foarte bine pentru economia lor, din ce citesc imi dau seama ca noi suntem la mii de ani lumina fata de masurile lor. Mugur, aka Manole, a reusit sa ingroape si sa tina la distanta toate masurile bune pentru populatie. Cand n-o sa mai imprumute guvernul bani de la bancile comerciale, ci direct de la populatie prin titlurile de stat, vom discuta de alta era.
15. individualizarea utilizarii banilor comuni
(mesaj trimis de Vinny în data de 05.06.2018, 11:50)
Articolul de astazi
bursa.ro /o-afacere-proasta-347694&s=ed itorial&articol=347694.html
e ste mult mai interesant decat acest subiect, care abordeaza doar o parte a problemei si nu ia in considerare efectul benefic al credtilui cu dobanda. E o idiotenie sa anulezi dobanda.... Solutia este data de articolul de mai sus, adica cheltuirea responsabila, prin individualizare, nu prin colectivizare.
Ca si alta idee, bancile pot crea bani fara sa imprumute de la stat. Deci propunerea este sa se elimine doar o mica parte din schema generala.
Oricum ar fi, creditul a fost baza pentru dezvoltarea economiilor, un circuit de a transmite incredere. Este un mare pas inainte. Cand a fost reglementat a permis o dezvoltare fabuloasa (ex. Olanda prin Compania indiilor si alte tari la fel).
15.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 15)
(mesaj trimis de d.i. în data de 05.06.2018, 12:07)
esti atat de departe de miezul problemei ca ma'nfior! bancile nu imprumuta de la stat, statul imprumuta de la banci!! si bancile isi monetizeaza creatia ex-nihilo de datorii cu sprijinul nemediat al bancii centrale!! dobanzile indiferent de pozitia in flux a debitorului este suportata - in ultima instanta! - de consumatorul final!! n.b. bancile nu pot crea bani, pot crea cu sprijinul legislatiei "pro" titluri de datorie!!
15.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 15.1)
(mesaj trimis de Vinny în data de 05.06.2018, 18:10)
Ce incercam sa transmit este ca problema nu este la dobanzile platite. Problema este la gradul de indatorare, la ineficienta cu care se cheltuie banul public.
Ref. la crearea banilor, bancile comerciale folosesc o modalitate de crestere a masei monetare, respectiv multiplicator, care este destul de puternic. Nu este un egal intre cele doua insa, pe scurt, actioneaza in acelasi sens.
16. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 05.06.2018, 11:58)
Crezi gresit Make, romanii dorm si in timpul zilei; in zorii zilei cu atat mai mult.
17. Nota la Nota 1
(mesaj trimis de anonim în data de 05.06.2018, 12:07)
NOTA 1
Sistemul bancar românesc numără 35 de bănci, la o populaţie de 19,6 milioane de persoane, comparativ cu sistemul bancar elveţian, care numără 261 de bănci, la o populaţie de 8,5 milioane de persoane.
Este nesemnificativa comparatia, fara a se preciza cati bani detin / ruleaza prin banci cei 8,5 milioane de elvetieni, fata de cei 19,6 milioane de romani.
Apoi, de unde rezulta/stie Make ca toti cei 8,5 milioane de elvetieni si cei 19,6 milioane de romani sunt "bancari"?.
18. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 05.06.2018, 12:18)
Make, argumentele elvetiene pe care ni le expui in nota 3 si faptul ca "opţiunile cetăţeneşti urmează tendinţa clasică de aliniere la opinia oficialităţilor" ma fac sa cred ca demonstreaza de ce merg/sunt asa de bune si apreciate ceasurile elvetiene, astfel ca raspunsul la votul organizat de Bursa, este Nu.
19. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 05.06.2018, 13:10)
Dl.Make ne ignora suveran. Atata lumina asteptam aci la comentarii ca sa ne explice de ce ar fi bine sa nu se mai imprumute statul de la banci si degeaba...
19.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 19)
(mesaj trimis de MAKE în data de 05.06.2018, 14:55)
Domnul MAKE lucreaza la ziarul BURSA de miine, la care, oricit as lucra, tu vei cere lumina, pentru ca ti-e lene sa citesti la ce lucreaza si ceri lectii in particular.
Da, uitindu-ma peste comentarii, constat, la repezeala, doua chestii:
1. postacii bancari au fost luati prin surprindere, n-au avut script si au batut cimpii, neintelegind nimic, nimic, neintelegind nici macar ca au de a face cu o relatare, iar nu cu o opinie;
2. ca cititorii ca tine nu se pot concentra sa citeasca un articol mai lung de 10-15 rinduri.
Vrei lumina?
Ti-am dat-o deja, dar tu sufli in luminare si dupa aia te plingi de bezna.
19.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 19)
(mesaj trimis de anonim în data de 05.06.2018, 15:08)
Adevărul este că în ziarul Bursa (care arată excepțional astăzi) subiectul este tratat pe trei pagini pline. Câte mai vrei ca să te lămurești?
19.3. fără titlu (răspuns la opinia nr. 19.1)
(mesaj trimis de anonim în data de 05.06.2018, 15:22)
Dle Make, din pacate va nselati.Am citit toata poliloghia. Sper sa dati si rezultatul votului, jigniti aiurea cititorii, vedeti sa nu mintiti in privonta scorului ca sa nu iasa mai multi votanti decat cititori, cat despre rezultat n- am indoiala ca- l veti maslui.
19.4. fără titlu (răspuns la opinia nr. 19.3)
(mesaj trimis de MAKE în data de 05.06.2018, 17:24)
Anonimule, ma jignesti aiurea si dupa aia minti ca te jignesc eu.
Regulamentul imi permite sa-ti sterg si prima postare, nu doar pe a doua.
N-am nici o obligatie sa-ti raspund in vreun fel, asa ca citesti poliloghia si daca nu o pricepi, o mai citesti o data.
19.5. fără titlu (răspuns la opinia nr. 19.4)
(mesaj trimis de anonim în data de 05.06.2018, 18:12)
In 19 nu este nicio insulta pentru un om de buna-credinta.
19.6. fără titlu (răspuns la opinia nr. 19.4)
(mesaj trimis de anonim în data de 05.06.2018, 23:04)
Ba da, Make. Ai obligatia morala (cel putin) sa nu-ti jignesti cititorii. Dupa ei traiesti si nu estecorect ca imediat ce unul nu-ti accepta parerile/emfaza sa vi cu amenintari.
Fara postarile "nepriceputilor) ai fi un anonim. Asa ca , putin respect nu ti-ar strica.
19.7. fără titlu (răspuns la opinia nr. 19.6)
(mesaj trimis de MAKE în data de 05.06.2018, 23:20)
Ai dreptate.
Iti voi raspunde cu respect, atunci cind vei spune ceva.
19.8. fără titlu (răspuns la opinia nr. 19.7)
(mesaj trimis de anonim în data de 06.06.2018, 21:34)
Ai dreptate. Vei fi respectat, atunci cand vei respecta.
20. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 05.06.2018, 15:08)
Eu mă aștept în curând la apariția monedelor" nemetalice":)))
21. Mesaj eliminat conform regulamentului
(mesaj trimis de Redacţia în data de 05.06.2018, 16:46)
...
22. fără titlu
(mesaj trimis de Silviuls în data de 05.06.2018, 18:23)
Felicitari ,bursa ...a spune lucrurilor pe nume.
23. Bravo!
(mesaj trimis de cornel în data de 05.06.2018, 21:33)
Bravo domnule Make.
Va felicit sincer pentru tot ceea ce faceti.
Pacat ca multi romani nu stiu sa aprecieze cand cineva face ceva ca sa ii lumineze, sa ii salte din prostie si ignoranta.
Prosti si nerecunoscatori, o caracteristica a multor romani.
Va felicit si la mai multe articole !!!
24. "stabilității preturilor"
(mesaj trimis de anonim în data de 05.06.2018, 21:40)
Așa spune banca, în realitate ne sărăcește?
Până nu demult se făcea pușcărie pentru o datorie de 125£ în Londra. Așa s-a inventat insolventa, falimentul, datorie de 1500 la sută.
Vorbind despre state cate state trebuiau să fie în faliment analizând Pib peste 100 la sută.
Elveția are datorie?
25. De ce nu mai are România banci proprii ?!
(mesaj trimis de Emma Schwartz în data de 07.06.2018, 10:03)
Articol excepțional ! Felicitări domnului MAKE ! Păcat - însă - că nu se face o necesară comparație între „realizările” Băncii Centrale Elvețiene cu cele ale Băncii Naționale a României pe tărâmul falimentării propriului sistem bancar !? Câte bănci elvețiene au fost falimentate fraudulos în Elveția ? Câte banci românești au fost falimentate fraudulos în România ?
26. mici camatari
(mesaj trimis de chirila mihai în data de 07.06.2018, 18:24)
pentru a se forma un capital romanesc si a se putea dezvolta o piata de capital financiara minora trebuie sa existe legi care sa prevada ca oameni se pot imprumuta intre ei cu anumite dobinzi de ex robor pina la anumite sume de ex 7500 eur fara ca sa poata fi acuzati de procurori de camatarie procurori care lucreazaca recuperatori de bani pentru sistemul bancar si nici macar nui un sistem pur romanesc de unde capital normal ca elvetieni nu au stiut cei razboiul nu au fost furati de active si acum isi permit sa adopte legi pentru ei pentru capitalul lor nu alcineva sa imprumute in numele lor bani cu dobinda mare si sa plateasca nepotii lor ei sint destepti sau prins dar noi sintem fraeriti in continuare trebuie sa ma duc sa maninc o sa mai revi cu aceasta tema