Rezerva Federală a Statelor Unite promite să ţină deschis robinetul banilor ieftini

Redresarea economiei americane rămâne inegală şi incompletă şi va mai dura ceva timp până când Rezerva Federală a Statelor Unite (Fed) va lua în considerare modificarea politicii monetare pe care a adoptat-o pentru a ajuta revenirea la o ocupare integrală a forţei de muncă, a spus, ieri, preşedintele Fed Jerome Powell, care a prezentat Senatului american raportul semi-anual al băncii centrale cu privire la politica monetară. Powell va vorbi astăzi şi în Camera Reprezentanţilor.

Powell a promis practic că banca centrală va ţine deschis robinetul banilor ieftini până când Fed-ul îşi va atinge mandatul privind stabilitatea preţurilor ca medie pe termen lung şi mandatul privind piaţa forţei de muncă. De asemenea, acesta a subliniat îmbunătăţirea perspectivelor economice pentru prima economie a lumii şi a promis că banca centrală nu va întări politica monetară doar ca răspuns la o piaţă a muncii puternică.

Preşedintele Fed a transmis, totodată, că banca centrală va comunica evaluările sale cu privire la îndeplinirea mandatului său dual "în avans" de orice modificare a ritmului de achiziţie de obligaţiuni. Fed-ul cumpără lunar titluri de trezorerie în valoare de 80 de miliarde de dolari precum şi obligaţiuni ipotecare de 40 de miliarde de dolari, un proces numit relaxare cantitativă (QE).

"Ne aşteptăm să fie adecvată menţinerea actualului interval ţintă al dobânzii de politică monetară (0%-0,25% - n.r.) până când condiţiile din piaţa forţei de muncă vor atinge niveluri consistente cu evaluarea Comitetului (de decizie al Fed - n.r.) privind ocuparea integrală a forţei de muncă şi inflaţia va fi crescut la 2% şi va fi pe drumul depăşirii, în mod moderat, a nivelului de 2% pentru o perioadă de timp. Suplimentar, vom continua să ne majorăm deţinerile de titluri de trezorerie şi titluri ipotecare cel puţin în ritmul actual până când se vor fi înregistrat progrese substanţiale către atingerea obiectivelor noastre", a spus Powell, care a adăugat că achiziţiile respective au relaxat condiţiile financiare şi oferă un sprijin substanţial economiei.

Powell a afirmat de asemenea că redresarea economică depinde de cursul pandemiei de coronavirus şi de campania de vaccinare. Acesta a punctat faptul că incertitudinea rămâne extrem de ridicată şi că pe perioada noiembrie-decembrie-ianuarie economia americană a creat în medie lunară doar 29.000 de locuri de muncă. Rata şomajului oficială din Statele Unite rămâne ridicată la 6,3%, însă reprezentanţii Fed şi ministrul de Finanţe american, Janet Yellen, au înaintat un şomaj real de circa 10% în condiţiile în care mulţi americani nu mai caută în mod activ un loc de muncă.

• Creşterea randamentelor la titlurile de stat a provocat nervozitate în rândul investitorilor în ultimele două zile

Analiştii ING, înainte de audierea lui Powell, notau că se aşteaptă "ca preşedintele Fed Jay Powell să folosească un mesaj echilibrat între nevoia de a exprima încredere în redresarea economică şi nevoia de a ţine pe mut speculaţiile cu privire la reducerea achiziţiilor de obligaţiuni".

De ce este atât de importantă mişcarea ratei de dobândă pe 10 ani din SUA? Pentru că de ea sunt legate costurile de finanţare din economie - creditele ipotecare şi alte credite comerciale şi de consum.

În ultimele două săptămâni deţinătorii de obligaţiuni pe termen lung au început să-şi vândă titlurile cu aşteptarea că inflaţia va reapărea puternic şi că aceasta va fi tolerată de Fed, mâncând din randamentele titlurilor deja în circulaţie. Mişcarea pune de asemenea presiune pe factorii de decizie de la nivelul Rezervei Federale care au tot spus în ultimele zile că inflaţia ce va apărea odată cu revenirea economică nu va fi una persistentă şi că "nu orice creştere a randamentelor nominale trebuie interpretată ca o înăsprire a condiţiilor de finanţare şi să declanşeze astfel un răspuns de politică corespunzător".

Concomitent, investitorii au început să speculeze cu privire la când ar putea Fed-ul să ia piciorul de pe acceleraţia monetară şi să cumpere mai puţine obligaţiuni. Fed-ul cumpără lunar titluri de trezorerie în valoare de 80 de miliarde de dolari precum şi obligaţiuni ipotecare de 40 de miliarde de dolari, oferind lichiditate într-un efort de impunere de presiune descendentă pe costurile de finanţare din economie.

Acum se trag paralele cu evenimente similare din 2013, când un alt episod de vânzare masivă de obligaţiuni americane a contagiat şi celelalte clase de active - în 2013, între 1 mai si 5 septembrie, la precedenta "taper tantrum" (criză din piaţa de obligaţiuni generată de aşteptările participanţilor la piaţă ca banca centrală să reducă achiziţiile de obligaţiuni - se manifestă printr-o vânzare de obligaţiuni cu maturitate lungă şi creştere a randamentelor), referinţa bursieră americană S&P 500 a scăzut 7,5%, mare parte din declin venind în finele lui iunie când s-a înregistrat cel mai rapid ritm de creştere al yield-urilor suverane. Declinul respectiv a fost desigur doar o corecţie din bull-market-ul deceniului trecut.

Economistul Mohamed El-Erian, consilier principal la Allianz, subliniază într-un interviu pentru CBNC că sentimentul din piaţa de acţiuni s-a schimbat vizavi de evoluţia randamentelor şi că piaţa se va concentra de acum încolo pe cât de mare şi rapidă va fi mişcarea ascendentă a yield-urilor.

"Vedem ceva foarte simplu. Sentimentul din piaţă s-a schimbat. Nu mai este despre faptul că randamentele se duc mai sus, ci despre când este prea mare mişcarea. Asta încearcă piaţa să-şi dea seama, iar acest lucru are trei componente: economia (evoluţia ei - n.r.), condiţionarea din piaţă (dacă investitorii intră la cumpărare pe vânzare - n.r.) şi Fed-ul. Până acum, oamenii cred că mişcarea asta, nu neapărat că este bine-venită, dar ea este ok şi ne vom ţine ochii pe ea. Pentru că cu cât mişcarea este mai rapidă cu atât se vor destabiliza mai mult acele trei elemente", spune El-Erian.

Declinul bursier al indicelui sectorului tehnologic Nasdaq şi consolidarea concomitentă a indicelui Dow Jones Industrials din ultimele zile vin în condiţiile în care acţiunile de tip growth sunt lovite mai puternic decât cele de tip value atunci când se majorează dobânzile pentru că, spre deosebire de companiile value, care au de regulă cashflow-uri mai solide, companiile growth se bazează mai puternic pe finanţare, finanţare care acum devine mai scumpă şi trebuie inclusă diferit în modele de evaluare folosite de participanţii la piaţă.

"Există motive bune pentru care randamentele să se ducă în sus - activitatea economică - şi sunt motive rele - inflaţia. Ceea ce vedem în mod interesant este că economiştii care au susţinut de-a lungul timpului un stimulent fiscal puternic spun acum «aveţi grijă». Olivier Blanchard s-a alăturat lui Larry Summers (fost ministru de finanţe al SUA - n.r.) şi a spus că el mereu a susţinut injecţiile fiscale dar că planul de 1,9 trilioane al administraţiei Biden ar putea să fie prea mult", a mai spus El-Erian pentru CNBC.

Totuşi, analiştii ING notează că relevant pentru o imagine clară cu privire la persistenţa unui puseu inflationist este contextul din piaţa muncii în condiţiile în care costurile cu forţa de muncă reprezintă cel mai mare input din sectorul de servicii american, care la rândul lui reprezintă coloana vertebrală a economiei.

"Dar cu aproape 10 milioane de angajaţi mai puţin comparativ cu anul trecut este improbabil să avem foarte multă presiune inflaţionistă pe termen scurt din componenta salarii", arată analiştii ING, adăugând că creşterea preţurilor va veni din cererea "viguroasă" de consum care a fost reprimată în ultimele luni. Rămâne de văzut astfel de văzut cât de persistentă va fi această creştere a preţurilor.

Analiştii băncii olandeze se aşteaptă însă ca Fed-ul să se confrunte undeva prin trimestrul al treilea din acest an cu o presiune serioasă pentru a justifica actuala politică monetară de tolerare a unei inflaţii de peste 2%.

"O inflaţie de 3,5% (în luna mai - n.r.), un boom de creştere economică şi o pandemie pe cale de dispariţie ar trebui să fie compatibilă" cu obiectivul Rezervei Federale pentru redresarea economiei americane, mai precizează analiştii ING.

Prin urmare, potrivit ING, Fed-ul va reduce achiziţiile sale lunare de obligaţiuni din trimestrul al patrulea şi va comunica această schimbare în politica sa monetară undeva în finalul trimestrului al doilea sau începutul celui de-al treilea. Comitetul de decizie al Rezervei Federale are programată o întâlnire de politică monetară în data de 16 iunie. Trebuie scos în evidenţă că valoarea titlurilor emise anul trecut scade pe măsură ce inflaţia şi ratele de dobândă cresc, ceea ce accentuează vânzarea de obligaţiuni pe termen lung.

În 2013, mişcarea ascendentă a titlurilor de trezorerie americane pe 10 ani a fost de 150 de puncte de bază - de la 1,5% la 3% în decurs de 5 luni. Trecând la randamentul curent al titlurilor pe 10 ani, mişcarea de la minimele de 50 de puncte de bază la circa 1% a reprezentat practic o revenire de la nivelurile minime extreme aduse de criza Covid-19.

Analiştii ING punctează că mişcarea peste nivelul de 1% a fost o recunoaştere a reflaţiei economice, iar ţinta băncii olandeze pentru finalul anului este un randament de 1,75%. O mişcare ascendentă rapidă de 50 de puncte de bază într-o singură luna ar destabiliza însă pieţele, mai arată specialiştii, care adaugă: "Un salt spre un randament de 2% la mijlocul anului 2021 se va resimţi foarte mult ca cel din anul 2013. Acesta este cel în legătură cu care activele de risc ar trebui să-şi facă griji".