Rezervele valutare ale României au scăzut în iunie cu 1,4%, până la 26,47 miliarde euro

Rezervele valutare internaţionale ale Româ­niei, administrate de BNR, au scăzut în iunie cu 386 milioane euro (1,4%), până la 26,466 miliarde euro, după creşterea puternică din luna anterioară, ca urmare a intrării primei tranşe de la FMI, arată datele publicate, ieri, de BNR.

La finalul lui mai, rezervele valutare se plasau la 26,852 miliarde euro.

Astfel, intrările au însumat 1,549 miliarde euro şi au provenit din modificarea rezervelor minime obligatorii în valută constituite de bănci, alimentarea contului Ministerului Finanţelor Publice, venituri din administrarea rezervelor internaţionale, operaţiuni pe piaţa interbancară şi altele.

Ieşirile de 1,935 miliarde euro rezultă din modificarea rezervelor minime în valută constituite de bănci, impactul evoluţiei preţurilor obligaţiunilor pe pieţele internaţionale, impactul cursurilor de schimb ale valutelor componente ale rezervelor internaţionale ale României, plăţi de rate şi dobânzi aferente datoriei publice externe directe şi garantate de stat, operaţiuni pe piaţa interbancară, potrivit BNR.

În luna precedentă, rezervele valutare internaţionale crescuseră cu 7,9%, sau 1,966 miliarde euro, după şase luni consecutive de scădere, în condiţiile intrării, la începutul lui mai, a primei tranşe, de circa 5 miliarde euro, din împrumutul de la FMI.

Rezervele internaţionale ale României - valute plus aur - au scăzut în iunie cu 471 milioane euro (1,6%), până la 28,69 miliarde euro, de la 29,161 miliarde euro la finalul lui mai.

Rezerva de aur s-a menţinut la 103,7 tone, iar în condiţiile evoluţiilor preţurilor internaţionale, valoarea acesteia a scăzut la 2,224 miliarde euro, de la 2,31 miliarde euro în mai.

Plăţile scadente în luna iulie 2009 în contul datoriei publice externe, directe sau garantate de Ministerul Finanţelor Publice, însumează 132,79 milioane euro.

Începând din perioada de constituire 24 mai-23 iunie, rezervele minime obligatorii pe care băncile trebuie să le constituie la banca centrală au fost reduse la zero în cazul pasivelor în valută cu scadenţă reziduală de peste 2 ani, iar marţi, BNR a decis să scadă de la 40% la 35% rata rezervelor minime la pasivele în valută şi de la 18% la 15% rata pentru pasivele în lei, începând cu perioada de constituire 24 iulie-23 august.

În urma primei măsuri, circa 800 milioane euro din rezervele minime în valută constituite la BNR au fost lăsate la dispoziţia băncilor, în timp ce decizia de marţi ar urma să elibereze în piaţă circa 1,2 miliarde euro din pasivele în valută, cu impact asupra rezervelor internaţionale, şi aproximativ 4 miliarde lei din resursele în monedă naţională.

Înainte de aceste măsuri, circa 40% din rezervele valutare administrate de BNR proveneau din rezervele minime obligatorii aplicate pasivelor în valută ale băncilor.