ROBERTO MUSNECI, VICEPREŞEDINTELE INSTITUTULUI ASPEN ROMÂNIA: "Exportatorii pierd zeci de milioane de euro lunar, de când ruşii au oprit importurile"

Agravarea conflictului ruso-ucrainean ar putea crea serioase probleme ţării noastre şi zonei euro, au precizat, ieri, specialiştii prezenţi la Conferinţa "Romania Trade & Export Finance Conference", organizată în premieră în România.

Experţii internaţionali au subliniat potenţialul pe care piaţa autohtonă îl are în atragerea investitorilor străini, ocupând o poziţie strategică şi având proiecte de dezvoltare a infrastructurii, agriculturii, turismului, logisticii etc.

Problema care se pune este legată de finanţare, au menţionat sursele citate, precizând că investitorii aşteaptă o activitate intensă de promovare din partea Guvernului, care ar trebui să creeze programe pentru promovarea brandurilor şi companiilor româneşti.

Predictibilitatea economică şi fiscală şi legislaţia din domeniul exporturilor se numără printre problemele cu care se confruntă multinaţionalele care şi-au deschis afaceri la noi, au subliniat reprezentanţii mediului de afaceri internaţional, adăugând că ţara noastră trebuie să-şi dezvolte transportul intermodal, parcurile industriale, capacităţile logistice etc.

România, asemeni celorlalte ţări din UE, încearcă să se orienteze către statele din afara Uniunii Europene, au mai apreciat sursele citate.

• Musneci: "Disputele politice din România sunt mult prea frecvente şi violente şi creează un sentiment negativ în rândul investitorilor"

Oprirea importurilor ruseşti de pe piaţa europeană, măsură adoptată pe fondul conflictului din Ucraina, a adus pierderi de zeci de milioane de euro, lunar, companiilor exportatoare din UE, după cum ne-a spus, într-un scurt interviu, Roberto Musneci, vicepreşedintele Institutului Aspen România

Domnia sa ne-a declarat: "Cred că Italia, de unde eu sunt, a pierdut circa 2 miliarde euro din exporturi, în ultimele trei luni. În general, vorbim despre sectoare unde produsele trebuie vândute într-o anumită perioadă, fiind perisabile. Situaţia care s-a creat trebuie rezolvată, pentru că nimeni nu va beneficia de acest aspect, nici pe termen scurt, nici pe termen lung".

În opinia domnului Musneci, soluţiile pentru rezolvarea acestei probleme sunt de natură politică: "Trebuie găsită o soluţie sustenabilă, întrucât, din punct de vedere al comerţului exterior, toate ţările din UE au ceva de pierdut. Pentru următoarea perioadă, trebuie ca situaţia să se rezolve cel puţin din punct de vedere tactic. Pe termen lung, soluţia este sută la sută politică. Aceasta este părerea mea personală".

Roberto Musneci s-a arătat optimist cu privire la previziunile de creştere economică, motivând că presiunea nevoilor este foarte mare, atât la nivelul infrastructurii, de servicii, sistemului de finanţare etc.

"Din experienţa mea, nevoile câştigă. În orice situaţie, se găseşte o soluţie să satisfacem nevoile. Cred că România va avea o perioadă în care nivelul de creştere economică va fi mai mare decât cel din UE".

Reprezentantul Aspen România este de părere că, deşi au fost adăugate unele taxe în ultima perioadă, sistemul fiscal din ţara noastră "este atractiv": "Problema legată de predictibilitate trebuie rezolvată foarte repede, prin dezvoltarea unui mediu legislativ cât se poate de clar şi interpretat în mod univoc. Altfel, se creează un spaţiu pentru interpretare arbitrară".

Făcând o paralelă între România şi Italia, Roberto Musneci ne-a precizat că, deşi economia italiană este dezvoltată, iar noi avem o piaţă emergentă, mediul fiscal autohton "este mai sustenabil": "Dimensiunile sunt diferite şi comparaţia este dificil de făcut. Eu, însă, am preferat să-mi deschid o afacere aici, nu în Italia, pentru că obstacolele la intrarea pe piaţa italiană sunt mult mai mari. De exemplu, în Marea Britanie este şi mai rău".

Domnia sa a subliniat că disputele politice de la noi sunt mult prea frecvente şi violente, fiind "mai rău ca în Italia", şi creează un sentiment negativ în rândul oamenilor de afaceri.

• Pandelică, Ministerul Economiei: "China şi Orientul Mijlociu - pieţe ţintă pentru comerţul românesc"

În primele opt luni ale acestui an, ţara noastră a realizat exporturi de aproape 34 de miliarde de euro, după cum ne-a spus Bogdan Marcel Pandelică, secretar de stat în Ministerul Economiei, care estimează că, până la sfârşitul anului, vom depăşi cifra înregistrată anul trecut, de 50 de miliarde de euro.

"Speranţa noastră este să atingem ţinta de 7% creştere şi în perioada 2015-2017", ne-a declarat domnia sa.

Oficialul ne-a precizat că, în prezent, exportăm în proporţie de 70% pe piaţa europeană, aproape 30% din exporturi mergând către ţările non-UE, zone unde România intenţionează să vândă din ce în ce mai multe produse.

Pieţele ţintă către care ne îndreptăm sunt China şi Orientul Mijlociu, unde avem potenţial mare de deschidere a comerţului românesc, Africa fiind un potenţial partener în viitorul apropiat. "În viitorul apropiat, vom discuta pentru extinderea exporturilor în SUA şi America de Sud", ne-a mai spus domnul Pandelică.

Domnia sa a recunoscut că programul Ministerului Economiei prin care statul susţine firmele exportatoare să se promoveze a fost diminuat, comparativ cu 2013, adăugând că proiectele referitoare la târgurile şi misiunile economice "merg mai departe": "Este adevărat că trebuie să fim ceva mai eficienţi faţă de anul trecut, dar dacă exportul va creşte, probabil şi sumele alocate pentru promovare vor fi ceva mai mari".

Reprezentantul Ministerului Economiei a menţionat câteva elemente care ar contribui la conturarea unui mediu propice pentru atragerea investitorilor: menţinerea cotei unice de 16%, diminuarea CAS, neimpozitarea profitului reinvestit, forţa de muncă specializată.

"Punctele forte ale economiei româneşti sunt, indiscutabil, agricultura, sectorul energetic, infrastructura, turismul, industria minieră. Avem proiecte multe şi o serie de oportunităţi şi sperăm că vom reuşi să identificăm potenţiali investitori în perioada următoare", ne-a declarat Bogdan Pandelică, susţinând că investitorii sunt interesaţi de domenii din ţara noastră precum energia, agricultura, sectorul minier, turismul etc. În opinia domniei sale, România are un avantaj semnificativ pentru că este o poartă de intrare în Europa pentru companiile din afara UE, având o poziţie strategică.

"Sunt convins că România este pe un trend pozitiv din punct de vedere al creşterii economice", a conchis oficialul din Ministerul Economiei.

• Traian Halalai, EximBank: "Criza a forţat statele din Europa Centrală şi de Est să-şi caute şi alţi parteneri comerciali"

Diversificarea structurii exporturilor şi a pieţelor de export - care să favorizeze o creştere economică sustenabilă pe termen lung - depinde în egală măsură de companiile româneşti şi de capacitatea lor de identificare şi exploatare a oportunităţilor oferite de contextul economic actual, cât şi de autorităţi, care trebuie să identifice cele mai eficiente instrumente pentru susţinerea eforturilor exportatorilor, potrivit lui Traian Halalai, preşedintele EximBank.

Domnia sa a precizat, ieri, în cadrul evenimentului amintit: "Statele din Europa Centrală şi de Est şi-au legat puternic schimburile comerciale de Europa de Vest - în mare parte ca urmare a procesului de integrare în Uniunea Europeană, iar criza le-a forţat să diversifice destinaţiile de export şi să caute şi alţi parteneri comerciali. La fel ca în celelalte ţări din regiune, şi exportatorii români au început să-şi îndrepte atenţia către pieţe tradiţionale de altădată, precum Orientul Mijlociu, spaţiul ex-sovietic, Africa sau China. Este un demers legitim, dar, în egală măsură, dificil".

Şeful EximBank a apreciat că reorientarea către fostele pieţe externe tradiţionale este justificată şi posibilă din două raţiuni: pe de o parte, perspectivele de creştere pentru aceste pieţe sunt mult mai mari decât în cazul ţărilor dezvoltate, iar, pe de altă parte, există un istoric bun al relaţiilor comerciale cu aceste state, fapt ce poate reprezenta un avantaj pentru dezvoltarea relaţiilor comerciale.

Potrivit lui Traian Halalai, EximBank a finanţat proiecte româneşti atât în Rusia, Azerbaijan, Turkmenistan sau Afghanistan, cât şi în Africa (Angola) sau America de Sud - Brazilia.