România 2012. Împotriva periferizării: întărirea statului şi dezvoltarea IMM-urilor

- partea a III-a -

(urmare din numărul trecut)

Grupul pentru Consolidare Instituţională (GCI) a efectuat, în perioada iulie - septembrie 2012, un raport de cercetare privind situaţia României în perioada de criză cu ti­tlul: "România 2012. Împotriva periferizării: întărirea statului şi dezvoltarea IMM-urilor", care a fost dat publicităţii cu puţin timp în urmă.

Materialul cuprinde un o analiză ce pleacă de la evaluarea deficienţelor structurale şi instituţionale ale României, manifestate în perioada de aplicare a politicilor neoliberale (anii 2000), consecinţele acestor politici fiind vizibile în accentuarea efectelor crizei. Încheierea unui nou acord de finanţare cu FMI, BM şi UE nu a putut opri procesul de periferizare a României, început odată cu aplicarea viziunii neoliberale asupra dezvoltării economice, şi înţeles, acum, ca variantă pasivă de traversare a crizei. Acest proces, ce are efecte pe termen mediu şi lung, conduce la incapacitatea statului de a juca rolul de arbitru pe o piaţă func­ţională şi, de asemenea, de a lua măsuri anti-ciclice şi pro-active pentru dezvoltarea capitalului autohton. Procesul de integrare a României în spaţiul european a îndepărtat-o de formulele economice originale de la începutul anilor 1990. În schimb, a scos la lumină deficienţe noi, care au expus România pericolelor cauzate de criza economică globală.

• Soluţiile reale. Statul arbitru şi dezvoltarea IMM-urilor

1. Asigurarea unui cadru fluent şi corect arbitrat al activităţii economice. Statul trebuie să-şi asume rolul de arbitru al jocului economic, astfel încât accesul şi performanţa jucătorilor pe piaţă să fie bazate pe respectarea regulilor jocului. Statul trebuie să joace un rol activ în promovarea investiţiilor în dezvoltarea organică a României şi în adoptarea unor politici sociale integrative.

2. Măsuri pro-active ferme şi clare de formare a capitalului (prin atragerea capitalului străin şi prin direcţionarea capitalului românesc). Crearea de actori privaţi care să unească oferta de capital cu nevoia IMM-urilor de capital, de dezvoltare şi creare. Creşterea economică organică este dată de dezvoltarea IMM-urilor. În lipsa capitalului, industria mica este condamnată la dispariţie. Dimpotrivă, dezvoltarea acestei industrii conduce la maximizarea potenţialului local, la creşterea numărului locurilor de muncă, asigură o rezistenţă mai mare la mişcări ciclice şi creează bazele marii economii. Problemele care, în mod normal, sunt asociate cu accesul la capital sunt exacerbate din cauza crizei. IMM-urile nu au acces la surse agregate de finanţare (UE, agenţii de dezvoltare, fonduri de investiţii, de asigurări, de pensii). În consecinţă, statul trebuie să creeze cadrul pentru fluidizarea legăturilor între finanţatori şi producători. Există în prezent elementele centralizării ofertei de fonduri, dar nu şi elementele de legătură cu producătorii mici.

• Studiu de caz

Membri ai echipei noastre de cercetare au realizat nevoia unei asemenea abordări în ianuarie 2012, ca urmare a unui studiu de piaţă pentru un fond de investiţii privat. Între timp, constatând că toţi factorii interesaţi au primit cu entuziasm propunerile noastre (statul, investitorii, întreprinzătorii şi agenţii economici mici şi mijlocii), am decis să continuăm acel studiu cu prezentul şi să ajungem la recomandările de mai sus.

Mai mult, se observă că una din soluţiile la Criză ale guvernului dintr-o ţară altfel pregnant neoliberală, cum este Marea Britanie, se suprapune cu una din recomandările noastre. Guvernul britanic a decis să aloce un miliard de lire sterline (echivalentul a 1,2 miliarde de euro) pentru înfiinţarea unei bănci de stat care va sprijini activ sectorul IMM-urilor din regat. "Această bancă ar trebui să permită întreprinderilor mici şi mijlocii, care în prezent se confruntă cu o < îngheţare > a creditării şi cu recesiunea economică, să aibă acces la un total de 10 miliarde de lire. Avem nevoie de o bancă pentru întreprinderi şi cu un bilanţ solid, cu obligaţia de a furniza rapid noi credite. Alături de sectorul privat, această bancă va încuraja piaţa să crediteze industria, exportatorii şi întreprinderile în creştere, care au atâta nevoie" , a explicat, pe 24 septembrie 2012, Vince Cable, ministrul britanic al Comerţului. (1)

• Concluzii

Aplicarea politicilor neoliberale, în prima decadă a noului secol, a condus la apariţia unor deficienţe structurale şi instituţionale. Aceste deficienţe au surprins România în faţa crizei economice globale, agravând manifestarea crizei.

Guvernul a luat, în perioada de criză, cele mai dure măsuri de austeritate din Europa. Încheierea unui nou acord de finanţare cu FMI, BM şi UE a reprezentat soluţia cea mai importantă în faţa crizei. Cu toate acestea, problemele nu s-au rezolvat. Dimpotrivă, România se periferizează de la an la an. În aceste condiţii, deficienţele structurale tind să se stabilizeze.

Eşecul politicilor anti-criză pune România sub urgenţa schimbării. Această schimbare nu poate avea însă loc decât prin asumarea de către stat a unui rol activ, de arbitru al actorilor economici şi de factor de dezvoltare a unui capital autohton puternic şi adaptat provocărilor financiare şi competiţiei într-o lume globalizată.