România a redevenit exportator net de electricitate

Din ianuarie şi până în prezent, România a fost constant net exportatoare de electricitate, adică mai multă energie a fost exportată decât importată, din faptul că avem un consum insuficient în economia locală pentru toată energia care se produce şi pentru că există o oportunitate de câştig a traderilor acum, când aportul mare de energie ieftină, hidro şi eoliană cu precădere, face ca aceasta să fie competitivă peste graniţă, informează Economedia.ro.

În scurtele perioade când am fost şi importator net, de ordinul zilelor, sau a două săptămâni la rând, cel mai mult, a fost frig, deci consumul intern a fost mai mare. În această situaţie, a trebuit să aducem electricitate din afara ţării pentru a acoperi curba de consum.

Urmărind sinusoida soldului net din datele interactive zilnice furnizate de Transelectrica, operatorul de sistem, putem observa cum, în majoritatea timpului, România exportă energie, nu importă.

Câteva lucruri se pot remarca, arată sursa citată. În primul rând, media consumului intern este de 5.500 - 6.500 MWh, mai scăzută ca în anii anteriori, când consumul se ridica constant peste 7.500 - 8.000 MWh. Producţia depăşeşte constant consumul, cu 1.500 - 2.000 de MWh, aşa că excedentul se exportă. Energia, odată produsă, nu se poate stoca, aşa că trebuie să circule. Şi circulă de la producător la client, care poate fi peste graniţă. Dacă nu găseşte client intern, pleacă la export, vândută de către un comerciant, care poate fi chiar producătorul.

În al doilea rând, se poate observa cum curba exporturilor o urmăreşte, în general, pe cea a producţiei eoliene şi pe cea hidro, cele mai ieftine. Când bate vântul, România exportă, şi exportă mult. Peste 2.000 de MWh la export au fost atinşi frecvent în acest an iar, chiar de Paşti, în 16 aprilie, s-a atins un maxim istoric al exportului net, de 3.779 MWh, aproape jumătate din toată producţia. Energia eoliană este printre cele mai ieftine, pentru că este în parte subvenţionată de toţi consumatorii locali prin sistemul certificatelor "verzi". Energia ieftină pleacă către piaţa mai scumpă, pe principiul vaselor comunicante. Producţia de electricitate din surse eoliene, ieftină fiind, găseşte clienţi, dacă nu la noi în ţară atunci la vecini, se mai precizează în sursă.

De cealaltă parte, importul net de electricitate a fost mai degrabă rar în 2024, două săptămâni din februarie, sporadic la începutul lui martie, cu vârfuri nu mai mari de 1.400 de MWh, incomparabil mai mici decât exporturile.

Ce se mai poate remarca pentru 2024 în Sistemul Energetic Românesc este că producţia de energie folosind cărbunele a rămas constant sub cea eoliană şi cea nucleară, fiind primul an când se observă acest lucru. Termocentralele României sunt mult subcapacitate, producând cel mai puţin curent, ca pondere, din toată istoria ţării. Termocentralele pe cărbune produc cea mai scumpă energie şi trebuie să se conformeze la multiplele norme de mediu, aşa că nu mai sunt aşa de prezente în piaţă. Şi generarea de energie din gaz, mare pe început de an - 1.700 - 1.800 MWh constant, a scăzut de la 1 martie la sub 1.000 MWh (aproximativ la nivelul cărbunelui), atunci când termocentrala Brazi a Petrom a intrat într-o revizie de trei luni, se mai menţionează în sursa citată.

În ultimii ani, România a fost net importatoare de electricitate, doar în 2022, deficitul rezultat din comerţul cu energie fiind de circa 700 de milioaen de euro, potrivit datelor Insisntitului Naţional de Statistică.