România a semnat Tratatul Fiscal

• Analiştii consideră că semnarea Tratatului pentru Stabilitate, Coordonare şi Guvernanţă în cadrul Uniunii Economice şi Monetare nu va avea un impact semnificativ asupra ţării noastre

Tratatul pentru Stabilitate, Coordonare şi Guvernanţă în cadrul Uniunii Economice şi Monetare a fost semnat, vineri, de către 25 de state membre ale Uniunii Europene (UE). Cele două ţări care s-au abţinut sunt Marea Britanie şi Cehia. Irlanda a semnat documentul, însă va ţine un referendum privind ratificarea sa. Totuşi, dacă ţara va rămâ-ne în afara tratatului, va pierde accesul la fondurile UE şi nu va primi un al doilea pachet de ajutorare, dacă va avea nevoie de unul.

Analiştii consideră că semnarea Tratatului pentru Stabilitate, Coordonare şi Guvernanţă în cadrul Uniunii Economice şi Monetare nu va avea un impact semnificativ asupra ţării noastre. Potrivit lui Aurelian Dochia, fiind una dintre puţinele ţări care se încadrează în ţintele privind deficitul structural şi datoria publică, ţara noastră nu urmează să fie afectată pe termen scurt de prevederile tratatului. Pe termen lung, însă, este posibil să apară restricţii în ceea ce priveşte politicile economice ale ţării, care vor trebui să fie coordonate şi aprobate într-o mai mare măsură de către Bruxelles, ne-a declarat domnia sa. "Ar urma să fie blocate anumite măsuri politice care, oricum, nu ar fi sănătoase, prudente, pentru că ar presupune ris-curi mari", este de părere analistul economic. Aurelian Dochia a menţionat că ţara noastră ştie ce costuri presupun derapajele bugetare, având experienţa acestora.

Analistul financiar Dragoş Cabat anticipează o uşoară presiune în ceea ce priveşte respectarea deficitului, având în vedere că ţara noas-tră se încadrează în limitele impuse de tratat. Compactul fiscal este benefic, deoarece presupune o responsabilizare mai mare a economiei şi a factorului politic, în particular, blocând investiţiile nerentabile, ne-a declarat domnia sa.

Călin Rechea este de părere că introducerea unui control şi a unor sancţiuni nu rezolvă cu nimic problema îndatorării excesive a statelor europene. Având în vedere că primii care au încălcat prevederile de deficit au fost ţările mari, domnia sa consideră că Tratatul pentru Stabilitate, Coordonare şi Guvernanţă în cadrul Uniunii Economice şi Monetare urmează să reprezinte un instrument de presiune asupra membrilor mai mici. Analistul economic ne-a declarat că, dacă acordul va reuşi să stopeze realizarea de investiţii publice, care în ţara noas-tră au fost foarte puţin eficiente, acest lucru singur ar reprezenta un succes. Domnia sa nu se aşteaptă, însă, ca acest lucru să se întâmple.

• Daniel Ionescu: Pragul de deficit condamnă economia la subdezvoltare

Daniel Ionescu, doctor în economie, consideră că adoptarea unui prag pre-definit de deficit bugetar condamnă economia ţării noastre la subdezvoltare şi sărăcie perpetuă. Domnia sa ne-a declarat că, pentru a onora costurile pe care le incumbă datoria externn şi ratele la datorie externă, economia noastră trebuie să crească, iar această creştere nu poate fie realizată decât prin contractarea de noi credite care să se îndrepte către investiţii cu randament net mai ridicat decât costul total al creditelor trase în acest scop.

Doctorul în economie consideră că limitarea pe calea normei juridice a deficitului bugetar blochează contractarea unor astfel de împrumuturi, ceea ce exclude orice posibilitate de reluare a creşterii economice şi de restaurare a bunăstării populaţiei.

• Ionel Blănculescu: Tratatul poate să reformeze clasa politică

În schimb, analistul economic Ionel Blănculescu este de părere că semnarea tratatului urmează să aibă un efect benefic asupra ţării noastre, deoarece poate să ducă la reformarea clasei politice. De asemenea, compactul fiscal urmează să ducă la o disciplină fiscal-bugetară, ne-a declarat domnia sa. Ionel Blănculescu vede drept greşită teza conform căreia ţara noastră nu se va putea dezvolta din cauza limitei de deficit. "O ţară nu se dezvoltă prin deficit; o astfel de dezvoltare este una otrăvită", ne-a declarat domnia. În opinia analistului economic, statele vor trebui să se comporte asemenea unor companii, să genereze venituri pe care apoi să le poată investi în dezvoltare.

Traian Băsescu: Un nou pas către integrarea economică

Preşedintele Traian Băsescu a declarat că semnarea tratatului reprezintă un nou pas în ceea ce priveşte integrarea politicilor economice, procesul urmându-se a se derula prin două căi: prin creşterea gradului de armonizare politică la nivelul UE şi creşterea controlului instituţiilor UE asupra bugetelor naţionale.

Guvernul ţării noastre a salutat semnarea compactului fiscal, premierul Mihai Răzvan Ungureanu precizând că ţara noastră a dorit să se alăture acestei iniţiative atât pentru a putea contribui la procesul de consolidare a Uniunii, cât şi pentru a-şi promova punctele de vedere. "Tratatul completează seria instrumentelor adoptate la nivel european pentru supravegherea bugetară şi a dezechilibrelor, instrumente menite a conduce Uniunea şi zona euro către politici de calitate", a completat domnia sa.

• Bogdan Drăgoi: O mai mare transparenţă a politicilor statelor

Ministrul Finanţelor Publice, Bogdan Drăgoi, a menţionat că aplicarea Tratatului urmează să stimuleze implementarea de politici economice mai ambiţioase şi să sprijine procesul de reducere a decalajelor de dezvoltare faţă de celelalte state membre, prin schimbul de experienţa cu statele performante.

Domnia sa consideră că măsurile prevăzute urmează să asigure o mai mare transparenţă a politicilor implementate de state şi o ocazie ca eventualele derapaje de la o politică fiscală sănătoasă să fie penalizate mai rapid.

Tratatul Fiscal presupune ca poziţia bugetară să fie echilibrată sau în excedent. Această regulă se consideră a fi respectată dacă soldul structural anual respectă obiectivul bugetar pe termen mediu şi nu depăşeşte 0,5% din Produsul Intern Brut (PIB). De asemenea, deficitul structural poate să aibă o valoare mai mare decât cea specificată mai sus, până la maxim 1% din PIB, dacă nivelul datoriei publice este semnificativ sub 60% din PIB şi riscurile pentru sustenabilitatea finanţelor publice pe termen lung sunt reduse. Regula bugetară se introduce prin dispoziţii naţionale cu forţă juridică obligatorie şi caracter permanent, de preferinţă constituţionale sau respectiv prin alt nivel care să garanteze respectarea în integralitate în cadrul procesului bugetar naţional. Regulile menţionate trebuie să fie în vigoare în legislaţia naţională în termen de 1 an de la intrarea în vigoare a Tratatului. Statele care fac obiectul unei proceduri de deficit excesiv instituie programe de parteneriat bugetar şi economic cu caracter obligatoriu, monitorizate de către Comisia Europeană şi Consiliul UE. Ţările semnatare asigură discutarea ex-ante a reformelor structurale majore pe care intenţionează să le adopte şi, dacă este cazul, să se coordoneze în acest sens. Tratatul va intra în vigoare la 1 ianuarie 2013, cu condiţia ratificării de către 12 state membre ale zonei euro sau în prima zi a lunii următoare depozitării ultimului instrument de ratificare de al 12-lea stat membru al zonei euro, prima dintre cele două date fiind aleasă.