"România are urgent nevoie de un amplu şi ferm susţinut proces de de-prostificare a funcţiei publice"

România are urgent nevoie de un amplu şi ferm susţinut proces de de-prostificare a funcţiei publice şi a demnităţilor obţinute prin alegeri "democratice", de zeci de ani controlate de serviciile secrete.

De ani de zile, regresul cognitiv al celor care ocupă funcţii sau demnităţi publice este neabătut. Establishment-ul politic, birocraţia şi tehnocraţia din România se prostifică în mod continuu. De aceea, este pe deplin justificată afirmaţia din 2020 a lui Andrei Marga, conform căreia trăim într-o prostocraţie, adică într-o tiranie a proştilor. Este de adăugat şi un flux neîntrerupt de impostori care se rataşează parazitar la banul public, covârşind cu sinecuri, conflicte de interese şi corupţie tot ceea ce nu au reuşit să preia ostil multinaţionalele (şi să transforme totul în rente, privilegii şi monopoluri).

De doi ani trăim într-o ţară a fărădelegii. Proştii s-au străduit să lupte cu plandemia, impostorii s-au prefăcut că luptă cu plandemia, păpuşarii au făcut melearde din plandemie, iar profitorii, sute de meleoane. Între timp noi, ceilalţi, am suferit, am păgubit, am falimentat, ne-a luat depresia, am fost segregaţi, diabolizaţi, pedepsiţi pentru delict de opinie şi am fost aruncaţi extra muros, ca nişte primitivi şi sălbatici ce aflăm, ca nişte nesupuşi care nu înţeleg minunatele beneficii ale "progresului".

Ca să nu credeţi că cele de mai sus sunt poezie, vă dau câteva exemple:

(i) în România nu a fost niciodată oficial declarată epidemia; în cei doi ani de plandemie s-a mers pe credinţa lui Arafat & co. în recomandarea OMS, care a zis că e pandemie, în condiţiile unei rate de morbiditate de sub 2% şi de mortalitate de sub 0,1%; printr-o hotărâre a CNSU din august 2020, s-a "certificat" existenţa pandemiei şi în România, la 5 luni de la declararea stării de urgenţă; acea hotărâre a CNSU a fost anulată de justiţie, deci nici măcar acea penibilă "certificare" nu mai există; nicio restricţie sau anulare de drepturi şi libertăţi pe acest "temei" nu a fost şi nu este justificată, cel puţin din perspectiva art. 53 din Constituţie şi a art.15 din CEDO;

(ii) absolut toate cele 24 de hotărâri de guvern de prelungire a stării de alertă au fost anulate în justiţie; nimic din ceea ce s-a impus, dispus, restrâns, cumpărat fără licitaţie, amendat, închis (spitale, clinici, asimptomatici), mutat, angajat peste mână şi pe sinecuri, recompensat (cu salarii, bonusuri, sponsorizări, eroificare la tv sau în reţelele de socializare), sancţionat ca delict de opinie etc. nu a afost legal şi nici legitim;

(iii) cel puţin 5 dintre hotărârile CNSU au fost constatate în justiţie ca inexistente, pe motiv că nu erau publicate în Monitorul Oficial; peste 100 de astfel de hotărâri au fost în această situaţie - acte inexistente dpdv legal şi constituţional, pe motiv de nepublicare; am fost conduşi pe acte normative confidenţiale, ca în dictaturile militare;

(iv) ultra-notoriul "şef" al DSU nu este şeful DSU, pentru simplul fapt că nu a existat un act de numire a sa în această funcţie, semnat de un premier; recenta hotărâre a Curţii de apel Alba Iulia, autoritate judiciară de rang înalt a României, a constatat că aşa - numitul "comandant al acţiunii" nu este reprezentantul legal al DSU, neavând dreptul să semneze acte juridice în numele şi pe seama acestei instituţii (cu consecinţa că, pentru semnăturile de până acum pe asemenea acte, respectivul este pasibil de închisoare pentru fals şi uzurpare de calităţi oficiale); cu toate acestea, DSU, prin semnătura acestui impostor, care a uzurpat chiar şi atribuţiile MS în domeniu, a făcut cheltuieli de miliarde de euro cu dispozitive sanitare (măşti neconforme, izolete izolate şi uitate prin magaziile statului, ventilatoare nerecepţionate), cu tot felul de active (elicoptere, avioane, camioane, spitale de campanie niciodată utilizate) şi cu tot felul de sinecuri (peste 8000 de inşi au fost suplimentar angajaţi în structura DSU);

(v) beţivul şi infractorul dovedit (de justiţia americană) Cîţu, în afară de faptul de a fi îndatorat România şi generaţiile viitoare cu 60 de miliarde de euro pentru a "lupta" cu acest "virus nenorocit", uitând să declare epidemie, a pre-cumpărat 120 de milioane de doze de ser experimental, din care a utilizat cca 10 milioane, a aruncat (pentru că au expirat) 2 milioane, a vândut 2 milioane şi a donat 0,5 milioane; diferenţa, complet inutilă, urmează a fi achitată până în 2023 - articolul din linkul anexat vorbeşte de suma de 1 miliarde de euro, dar costul va fi mult mai mare; în afară de faptul că aceşti bani vor fi achitaţi, cel mai probabil, în urma unui proces la ICSID (unde corporaţiile câştigă nu numai preţul, ci şi despăgubiri care dublează preţul, plus costuri judiciare de zeci de milioane de euro), dozele care au fost livrate şi au rămas neutilizate trebuie distruse ecologic (nu se pot arunca, pur şi simplu, la tomberon), cu costuri extrem de mari; aşadar, suma de 1 miliard estimată de ziarişti este optimistă - eu cred că va fi triplă.

O întreagă populaţie a fost prostită, culmea, de nişte proşti şi impostori, cu priză la păpuşari. Dar totul a avut o motivaţie mult mai enervantă. Din toată această nebunie totalitară, au câştigat profitorii şi intermediarii. Credeţi că cele 120 de milioane de doze au costat doar preţul expus de ziarişti? Păi, au fost costuri de depozitare şi stocare la minus 80 de grade, costuri de transport şi distribuţie, costuri cu aranjamentele financiare şi, desigur, costuri cu intermedierea şi consultanţa. Zeci sau chiar sute de milioane de euro suplimentari.

Desigur, au fost mulţi naivi, idioţi utili şi chiar proşti de-a binelea şi în rândurile populaţiei. De exemplu, unii au crezut că serurile acestea experimentale sunt gratuite. Unii, auto-pictaţi ca elite progresiste şi persoane dăştepte, au susţinut chiar că primitivii/medievalii care refuză minunatul ser (injectat "gratis"...) să facă bine să achite costurile spitalizării în caz de boală. Asta în condiţiile în care noi toţi, inclusiv noi, medievalii şi primitivii, achităm taxe, impozite şi contribuţii din care s-au achitat (şi se vor achita) serurile "gratuite".

Ca să poată proştii fuduli şi influencerii să îşi procure codul QR, chestia aia totalitară care le dădea acces la fast food-ul din mall (unde să se poată aşeza la masă, printre pădurile de scaune goale, pentru a plescăi fericiţi şi cu zgomot din buze, pentru a le face în ciudă ne-înţepaţilor...) am plătit şi vom plăti noi înjecţiile cu ser "gratuit". Dar, ce să faci, aşa e când te uiţi în oglindă şi nu vezi un prost şi un infatuat, ci un erou care luptă pentru supravieţuirea bunicului, salvarea planetei şi pedepsirea exemplară a putinismului.

Ştiu că e lung şi greu textul de mai sus. Aşa că rezum: România are nevoie urgent de de-prostificare.