România educată: modele de urmat şi "mâini de ajutor" de la vecini

Sistemul autohton de învăţământ are numeroase hibe, acest lucru este vizibil tot mai puternic de la an la an. Există vecini care vor să ofere, parţial/regional, "mâini de ajutor". Modelul ungar al învăţământului superior şi al formării profesionale trebuie să fie asigurat în întreg Bazinul Carpatic, inclusiv în Transilvania, a declarat, săptămâna trecută, la Cluj-Napoca, Balazs Hanko, ministrul ungar al culturii şi inovării, conform MTI. Orice propunere este binevenită, dacă este benefică pentru îmbunătăţirea sistemului, dar există topuri care spun clar care sunt cele mai bune modele de urmat.

În clasamentul global al celor mai bune sisteme educaţionale, realizat de CEO World, şapte dintre primele zece locuri sunt ocupate de ţări europene. Cele mai bune sisteme educaţionale din lume sunt Marea Britanie, Statele Unite, Australia, Olanda, Suedia, Franţa, Danemarca, Canada, Germania, Elveţia. Europa găzduieşte unele dintre cele mai avansate şi respectate sisteme de educaţie din lume, ceea ce evidenţiază performanţele excepţionale ale sistemelor de învăţământ din acest continent, care reuşesc să combine tradiţia academică cu inovaţia pedagogică.

• Marea Britanie - lider global

Pe primul loc în clasamentul global se situează sistemul de învăţământ din Marea Britanie, recunoscut pentru rigurozitatea şi calitatea sa. Educaţia este obligatorie pentru copiii cu vârste între 5 şi 16 ani, iar şcolile de stat sunt gratuite, asigurând accesul tuturor la educaţie de calitate. În plus, uniformele şcolare sunt obligatorii, ceea ce contribuie la crearea unui mediu disciplinat şi egalitar. Un aspect distinctiv al sistemului britanic este abordarea sa interactivă, care încurajează participarea activă a elevilor în timpul lecţiilor. De asemenea, Marea Britanie oferă două modele educaţionale: cel din Anglia, Ţara Galilor şi Irlanda de Nord, care se concentrează pe o aprofundare a materiilor studiate, şi cel din Scoţia, care pune accent pe o educaţie mai largă şi mai cuprinzătoare.

• Olanda - un paradis al inovaţiei educaţionale

Olanda, situată pe locul al patrulea în clasamentul global, se remarcă printr-un sistem educaţional foarte eficient, caracterizat printr-un nivel de alfabetizare aproape perfect şi printr-o abordare pedagogică modernă. Învăţământul este obligatoriu de la vârsta de 4-5 ani până la 18 ani, iar predarea se axează pe subiecte, nu pe materii, ceea ce stimulează gândirea critică şi colaborarea între elevi. Un alt aspect interesant al sistemului olandez, potrivit timeshighereducation.com, este posibilitatea elevilor de a alege între patru tipuri de educaţie după vârsta de 12 ani, fiecare cu un accent diferit, de la învăţământ profesional la educaţie ştiinţifică pregătitoare.

• Suedia - accent pe activitate şi creativitate

Sistemul de educaţie din Suedia, clasat pe locul al cincilea, este cunoscut pentru abordarea sa orientată către elev şi pentru mediul educaţional relaxat şi stimulativ. Educaţia este gratuită şi obligatorie pentru copiii cu vârste între 7 şi 16 ani. Un punct forte al acestui sistem este libertatea acordată profesorilor în alegerea metodei de predare şi accentul pus pe activitatea elevilor atât în şcoală, cât şi în viaţa socială. Evaluarea în Suedia se face într-un sistem de şase note, de la A la F, iar elevii au foarte puţine teme pentru acasă, ceea ce contribuie la menţinerea unui echilibru sănătos între şcoală şi viaţa personală.

• Franţa - tradiţie şi structură

Franţa, cu un sistem educaţional bine structurat şi obligatoriu între 6 şi 16 ani, se clasează pe locul al şaselea la nivel mondial. Anul şcolar începe de obicei la 1 septembrie, iar evaluarea elevilor se face pe o scară de la 0 la 20. Sistemul francez pune un accent puternic pe limba franceză şi matematică, încurajând totodată lucrul în echipă şi responsabilitatea individuală. Pauza de prânz în Franţa este generoasă, oferind elevilor două ore de relaxare, ceea ce reflectă importanţa acordată echilibrului între studiu şi odihnă.

• Danemarca - educaţie pentru fericire

Danemarca, recunoscută pentru abordarea sa inovatoare şi pentru faptul că găzduieşte unii dintre cei mai fericiţi elevi din lume, ocupă locul şapte în clasamentul global. Educaţia este obligatorie între 6 şi 16 ani, iar sistemul danez se remarcă prin flexibilitatea şi adaptabilitatea sa. Elevii pot alege nivelul de dificultate al materiilor studiate şi au posibilitatea de a se răzgândi, ceea ce le permite să exploreze diverse domenii fără presiunea greşelilor ireparabile.

• Germania - independenţă şi aprofundare

În Germania, unde educaţia este gratuită şi obligatorie de la 6 la 16 ani, sistemul de învăţământ pune un accent deosebit pe independenţa elevilor şi pe dezvoltarea lor armonioasă. Învăţarea este structurată pe module, iar materia devine din ce în ce mai complexă pe măsură ce elevii avansează în ani de studiu. Această abordare ajută la construirea unei baze solide de cunoştinţe, pe care elevii o pot aprofunda în anii următori.

• Elveţia - educaţie personalizată în funcţie de canton

Elveţia ocupă locul zece în clasamentul global, având un sistem educaţional descentralizat, care variază de la un canton la altul. În funcţie de regiune, elevii pot învăţa în germană, franceză, italiană sau retoromană. Educaţia obligatorie durează nouă ani, iar accentul este pus pe dezvoltarea abilităţilor practice şi pe identificarea intereselor personale ale elevilor.

Aceste sisteme educaţionale de top din Europa se remarcă prin abordările lor variate, dar eficiente, care combină tradiţia cu inovaţia, asigurând astfel educaţia de calitate şi dezvoltarea personală a elevilor. Fiecare sistem are particularităţile sale care îl fac unic şi adaptat nevoilor elevilor şi societăţii respective. Aceasta diversitate în abordările educaţionale reflectă angajamentul Europei de a furniza educaţie de înaltă calitate, capabilă să formeze generaţii de cetăţeni bine pregătiţi pentru provocările viitorului.

• Propunerile ministrului maghiar

Ministrul Balazs Hanko a participat, săptămâna trecută, la o masă rotundă intitulată "Oportunităţi educaţionale fără frontiere - reuşita pe pământul natal şi formări în Ungaria", organizată în Curtea Tineretului din cadrul celei de-a 15-a ediţii a Zilelor Culturale Maghiare din Cluj-Napoca. Ceilalţi doi invitaţi ai mesei rotunde au fost Veronika Varga-Bajusz, secretar de stat pentru învăţământ superior, şi Ödön Szabo, deputat şi vicepreşedinte al Comisiei pentru învăţământ din Camera Deputaţilor din România. Evenimentul organizat de Fundaţia "Jakabffy Elemer" a fost moderat de Petra Laszlo, preşedintele Asociaţiei Studenţilor Maghiari din Cluj-Napoca.

Balazs Hanko a arătat că este nevoie de forţă de muncă calificată şi în Transilvania, iar pentru ca regiunea să aibă un tineret cu identitate maghiară competitiv, formele de învăţământ trebuie să fie cuplate cu un sistem de burse, iar cele existente trebuie consolidate: "Ungaria trebuie să ofere tinerilor din alte ţări doar formări care nu sunt disponibile în ţara lor, în aşa fel încât tinerii să fie încurajaţi să se reîntoarcă pe pământul natal după terminarea studiilor, trebuie creat un sistem de burse care să sprijine acest lucru". În opinia ministrului, trebuie dezvoltat un sistem de burse şi pentru tinerii maghiari din Transilvania care studiază în limba română la Bucureşti, Braşov şi Timişoara, pentru a-i încuraja să se întoarcă în zona lor natală şi să valorifice cele învăţate în beneficiul propriei comunităţi. El a subliniat că atât învăţământul superior, cât şi formarea profesională ar trebui să aibă un rezultat direct pe piaţa muncii, iar universităţile, în calitate de motoare economice ale zonelor respective, ar trebui să garanteze pentru studenţii lor găsirea unui loc de muncă după terminare studiilor sau formării. Acest element al schimbării de model este foarte important - a spus el - deoarece "reuşita tinerilor este succesul naţiunii". Vorbind despre învăţământul superior din România, deputatul Ödön Szabo, expert în politici educaţionale al UDMR, a declarat că, în ultimii 30 de ani, cadrul legal şi oferta educaţională s-au extins în mod constant. În plus, noua lege a educaţiei adoptată anul trecut aplică "discriminarea pozitivă" în cazul studenţilor minoritari, cărora le sunt rezervate locuri speciale şi în universităţile unde nu pot studia în limba maternă. În opinia politicianului, în perioada următoare trebuie să se lucreze la punerea în aplicare a prevederilor legii, care în România "nu este niciodată o cale scurtă de străbătut". Printre provocări, el a menţionat faptul că România este pe ultimele locuri în Europa în ceea ce priveşte numărul de absolvenţi în universităţi, cu doar 23%. Un lucru este clar în ceea ce priveşte educaţia, colaborarea regională este foarte importantă pentru dezvoltare.