România nu este de acord cu stabilirea unui procent obligatoriu pentru eco-scheme în noua Politică Agricolă Comună

România nu este de acord cu stabilirea unui procent obligatoriu pentru eco-scheme în noua Politică Agricolă Comună (PAC), mai ales pentru statele membre ale căror plăţi directe sunt sub 90% din plata medie europeană, a susţinut ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Adrian Oros, la Consiliul AgriFish, potrivit Agerpres.

"Legat de arhitectura verde, de eco-scheme, România reiterează că statele membre ar trebui să aibă flexibilitatea de a decide în funcţie de nevoile specifice. Am prefera să nu existe o alocare distinctă pentru eco-scheme. Oricum 20% din plăţile directe pentru eco-scheme este prea mult. Considerăm că nu trebuie să se introducă un procentaj obligatoriu pentru statele membre ale căror plăţi directe sunt sub 90% din plata medie europeană", a declarat Adrian Oros, în prima zi a reuniunii Consiliului AGRIFISH, unde a prezentat poziţia României privind Planurile Strategice ale noii Politici Agricole Comune (PAC).

În ceea ce priveşte condiţionalităţile, Oros a precizat că România este de acord cu exceptarea fermelor mici de la obligaţia GAEC 8 (nu este permisă arderea vegetaţiei pajiştilor permanente, n.r.). "Am prefera 10 hectare pentru evitarea sarcinilor administrative mari pentru gestionare şi control. Suntem de acord cu exceptarea de la cerinţa privind suprafaţa minimă din terenul arabil dedicată elementelor neproductive ori culturilor fixatoare de azot în mod deosebit a fermelor mici. România susţine scutirea fermelor mici de la aplicarea condiţionalităţii", a mai spus Oros.

Într-o postare pe Facebook, şeful de la Agricultură a subliniat că planurile strategice ale României în noua PAC trebuie să ofere predictibilitate şi sustenabilitate pentru fermieri, dar şi rezonabilitate, adică să fie "uşor de înţeles şi aplicat, fără poveri administrative suplimentare".

"Nu suntem de acord cu stabilirea unui procent obligatoriu pentru eco-scheme. Susţinem exceptarea fermelor mici de la aplicarea condiţionalităţii şi aplicarea facultativă a disciplinei financiare pentru fermele care primesc sub 2.000 euro plăţi directe. Nu suntem de acord cu modalitatea în care a fost stabilită alocarea financiară pentru plăţile directe, deoarece s-a stabilit în baza suprafeţei anului de referinţă 2016. Susţinem o plată redistributivă de minimum 10% pentru susţinerea şi consolidarea fermelor de familie şi o plafonare voluntară. Susţinem alocarea a minim 15% pentru sprijinul cuplat şi menţinerea ANT în proporţie de 50% pentru toată perioada de programare", se arată în postarea de luni seara a ministrului Agriculturii, citată de Agerpres.

Potrivit sursei citate, în Cadrul Consiliului AgriFish (Consiliul Agricultură şi Pescuit) au mai fost discuţii despre Strategia Farm to Fork care, alături de cea privind biodiversitatea, va contribui decisiv la construcţia unui sistem alimentar rezilient şi durabil care să răspundă nevoilor societăţii. "Aceasta va avea un impact profund asupra agriculturii din UE, care trebuie să beneficieze de o finanţare suficientă în următoarea perioadă", a scris Oros pe Facebook.

Miniştrii europeni ai Agriculturii au început luni o reuniune de cel puţin două zile pentru a cădea de acord cu privire la reforma PAC, precum şi asupra cotelor de pescuit în Marea Baltică, două subiecte care promit negocieri îndelungate.

Reuniţi la Luxemburg, cei 27 de miniştri ai Agriculturii vor încerca să ajungă la o majoritate calificată cu privire la trei texte cruciale care vor determina viitoarea Politică Agricolă Comună, înainte ca Parlamentul European să înceapă să examineze dosarul, începând de miercuri. Statele membre şi eurodeputaţii ar trebui să ajungă la un acord, până la începutul lui 2021, asupra regulilor care se vor aplica începând de la 1 ianuarie 2023.

În centrul discuţiilor va figura sistemul "eco-schemelor" propuse de Comisia Europeană (executivul UE) pentru a "înverzi" agricultura europeană prin remunerarea serviciilor făcute mediului înconjurător de către fermieri. Statele membre trebuie să ajungă la o majoritate calificată cu privire la valoarea, definiţia şi obiectivul acestor acestor servicii.

Germania, ţara care în prezent deţine preşedinţia rotativă a UE, a promis ca primele acordate fermierilor în cadrul acestor "eco-scheme" să devină obligatorii şi a prevăzut un buget minimal în acest scop. Până acum, "eco-schemele" erau voluntare.

În timp ce Franţa, la unison cu alte state membre (Suedia, Danemarca, Belgia, Spania), ar dori ca aceste "eco-scheme" să devină obligatorii pentru toate ţările membre UE, astfel încât să nu apară distorsiuni în ceea ce priveşte concurenţa de la o ţară la alta, unele guverne, în special din Europa de Est, se opun acestei idei deoarece se tem că vor pierde fonduri europene dacă un număr insuficient de fermieri vor participa la programele de mediu.

De asemenea va fi discutat şi conţinutul "eco-schemelor". Unele state au în vedere remuneraţii pentru a încuraja agricultura bio, altele pentru a finanţa acoperirea vegetală a solului pe întreaga perioadă a anului sau altele pentru a finanţa creşterea de proteine vegetale.

Tot la reuniunea de la Luxemburg, miniştrii Agriculturii vor discuta despre limitarea capturilor autorizate pentru pescarii din Marea Baltică. Din cauza stării alarmante în care sunt stocurile, Comisia Europeană a propus reducerea şi mai mult a cotelor de pescuit, în special pentru cod, somon şi majoritatea speciilor de hering.